Qualified theft classification and scope of cassation review regarding re-evaluation of factual proof

Deliberând asupra recursului în casaţie declarat, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 156 din 18.06.2021, pronunţată de Judecătoria Fălticeni, între altele, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 3 (trei) luni pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 32 din Legea nr. 217/2003 (formă în vigoare la data de 02.01.2017), cu aplicarea art. 6 C. pen.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 92 C. pen., a fost stabilit un termen de supraveghere de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 93 alin. (2) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciat ca adecvate de către Serviciul de probaţiune Suceava.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a stabilit ca inculpatul să presteze timp de 60 de zile o activitate neremunerată în cadrul Primăriei municipiului Fălticeni sau Primăriei comunei Baia, programul de executare al acestei activităţi urmând a fi stabilit de către Serviciul de Probaţiune Suceava.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 96 C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatului ca, în cazul în care nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse prin prezenta hotărâre, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., a fost achitată inculpata B. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.

Împotriva sentinţei instanţei de fond, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni, inculpaţii A., C. şi partea civilă D..

Prin decizia penală nr. 161 din 18.02.2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpaţii A. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 156 din 18.06.2021 a Judecătoriei Fălticeni.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni şi partea civilă D. împotriva sentinţei penale nr. 156 din 18.06.2021 a Judecătoriei Fălticeni.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată şi, în rejudecare, au fost înlăturate dispoziţiile de achitare a inculpaţilor A. şi B. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., de aplicare a art. 91 şi următoarele şi a art. 6 C. pen. referitor la infracţiunea prevăzută de art. 32 din Legea nr. 217/2003, în cazul inculpatului A., precum şi de respingere a acţiunii civile

S-a făcut aplicarea art. 5 C. pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de nerespectarea hotărârii judecătoreşti prevăzută de art. 32 din Legea nr. 217/2003 pentru care a fost condamnat în primă instanţă inculpatul A. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 231 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani şi 7 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art. 38 alin. (1) lit. a) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele principale cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 7 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de 1 lună închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă), în final, urmând a executa pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) raportat la art. 92 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 2 ani şi 8 luni închisoare aplicată inculpatului A. pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data prezentei decizii.

În baza art. 92 alin. (3) raportat la art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, i s-a impus inculpatului A. respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatului A. să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune Suceava sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2), pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul A. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile la una din următoarele două instituţii publice: Primăria Municipiului Fălticeni, judeţul Suceava, respectiv Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava, judeţul Suceava, instituţia urmând a fi decisă de consilierul de probaţiune din cadrul Serviciului de Probaţiune Suceava în urma evaluării iniţiale a inculpatului.

În temeiul art. 407 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 96 alin. (1), (2), (4), (6) C. pen., art. 91 alin. (4) C. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere ori obligaţiilor impuse prin decizie, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile dispuse până la împlinirea termenului de supraveghere sau săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, constând în sancţiunea revocării suspendării sub supraveghere, urmată de executarea pedepsei.

În baza art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 2 ani şi 7 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art. 91 alin. (1) raportat la art. 92 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 2 ani şi 7 luni închisoare aplicată inculpatei B. pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data prezentei decizii.

În baza art. 92 alin. (3) raportat la art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, i s-a impus inculpatei B. respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatei B. să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune Suceava sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2), pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpata B. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile la una din următoarele două instituţii publice:Primăria Municipiului Fălticeni, judeţul Suceava, respectiv Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava, judeţul Suceava, instituţia urmând a fi decisă de consilierul de probaţiune din cadrul Serviciului de Probaţiune Suceava în urma evaluării iniţiale a inculpatului.

În temeiul art. 407 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 96 alin. (1), (2), (4), (6) C. pen., art. 91 alin. (4) C. pen., i s-a atras atenţia inculpatei B. asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere ori obligaţiilor impuse prin decizie, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile dispuse prin aceasta până la împlinirea termenului de supraveghere sau săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, constând în sancţiunea revocării suspendării sub supraveghere, urmată de executarea pedepsei.

Au fost obligaţi inculpaţii A. şi B., în solidar, să plătească părţii civile D. suma de 3740 de RON, cu titlu de daune materiale.

A fost obligat inculpatul A. să plătească părţii civile D. suma de 1500 de RON, cu titlu de daune morale.

Au fost respinse celelalte pretenţii ale părţii civile D..

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Împotriva hotărârii instanţei de apel, la data de 18.03.2022, au declarat recurs în casaţie inculpaţii B. şi A., prin avocat E..

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, recurenţii inculpaţi au invocat motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., arătând că au fost condamnaţi pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală.

În argumentare, au arătat că faptele pentru care au fost condamnaţi nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) şi art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen., întrucât bunurile sustrase erau proprietatea personală a inculpatului A. şi nu se aflau în proprietatea sau detenţia părţii civile D., lipsind astfel elementul material al infracţiunii prevăzute de textul de lege anterior enunţat.

Prin urmare, s-a solicitat admiterea recursului în casaţie, casare deciziei atacate, şi, în rejudecare să se dispună achitarea inculpaţilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

Prin încheierea din data de 26 mai 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 161 din data de 18 februarie 2022, pronunţată de Curtea de apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.

La termenul din data de 23.06.2022, au avut loc dezbaterile asupra recursului în casaţie declarat de inculpaţi, cauza rămânând în pronunţare.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul în casaţie declarat de inculpaţii A. şi B. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligată să verifice, în condiţiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Recurenţii A. şi B. şi-au întemeiat cererea de recurs în casaţie pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., arătând, în esenţă, că faptele pentru care au fost condamnaţi nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) şi art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen., întrucât bunurile sustrase erau proprietatea personală a inculpatului A. şi nu se aflau în proprietatea sau detenţia părţii civile D., lipsind astfel elementul material al infracţiunii prevăzute de textul de lege anterior enunţat.

Înalta Curte reţine că, în esenţă, cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. - hotărârile sunt supuse casării, dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală - se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune. Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obţine schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel.

Pe de altă parte, în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, nu se poate realiza o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea factuală reţinută de instanţa de apel.

Astfel, în speţă, în raport cu situaţia de fapt, astfel cum a fost stabilită în mod definitiv de instanţa de apel, Înalta Curte constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) şi d) şi alin. (2) lit. b) C. pen., constând în aceea că, la data de 02.01.2017, în intervalul orar 19:00 - 22:00, inculpaţii A. şi F. au pătruns, prin efracţie (demontarea unei porţiuni din gard), în curtea locuinţei aparţinând persoanei vătămate D., de unde au luat mai multe bunuri mobile aflate într-o hală în valoare totală de 3740 RON (truse de scule, unelte pentru lucrări în construcţii, elemente de instalaţii electrice/sanitare, etc. - menţionate în tabelul nr. 1 al expertizei merceologice efectuate în cauză).

Or, criticile formulate de inculpaţii A. şi B., deşi au fost circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., caz de casare ce vizează lipsa elementelor de tipicitate ale infracţiunii pentru care s-a dispus o soluţie de condamnare, sunt întemeiate pe argumente prin care, în realitate, se tinde la o reevaluare a materialului probator şi la reţinerea unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută cu titlu definitiv în decizia atacată.

Referitor la critica potrivit cu care bunurile sustrase erau proprietatea personală a inculpatului A. şi nu se aflau în proprietatea sau detenţia părţii civile D., Înalta Curte o constată ca fiind nefondată, întrucât din cuprinsul convenţiei matrimoniale între soţi (regimul separaţiei de bunuri), autentificată sub nr. x/04.08.2014 de către BNP G. din municipiu Vatra Dornei, judeţul Suceava, rezultă că inculpatului A. şi persoanei vătămate F. le-a fost adus la cunoştinţă posibilitatea întocmirii unui inventar al bunurilor mobile proprii fiecăruia, însă cei doi au arătat că nu există astfel de bunuri.

Pentru considerentele dezvoltate anterior, având în vedere că, în cauză, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 161 din 18 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în cuantum de câte 627 RON, rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 161 din 18 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în cuantum de câte 627 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iunie 2022.

GGC - MM