Legality of aggregate criminal sentence within statutory limits and merger of prior suspended conviction in cassation

Asupra recursului în casaţie de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 150 din data de 03.05.2022 pronunţată de Judecătoria Tecuci, în Dosarul nr. x/2021, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de art. 335 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 41 şi art. 43 alin. (5) din C. pen. (faptă din 03.04.2019).

A fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 323 din C. pen. cu aplicarea art. 41 şi art. 43 alin. (5) din C. pen. (faptă din 03.04.2019).

S-a constatat că faptele din prezenta cauză sunt în concurs cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 153/2021 pronunţată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 (definitivă prin Decizia penală nr. 984/28.10 2021 a Curţii de Apel Galaţi) la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Conform art. 97 alin. (1) din C. pen. a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 2 luni închisoare dispusă prin Sentinţa penală nr. 153/2021 pronunţată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 (definitiv prin Decizia penală nr. 984/28.10 2021 a Curţii de Apel Galaţi).

Conform art. 38 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie, conform art. 60 din C. pen.

S-a constatat că la instanţă inculpatul a fost asistat de apărător ales.

Conform art. 274 din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000,00 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.

S-a dispus comunicarea prezentei şi la Serviciul de probaţiune Galaţi.

Prin încheierea din data de 06 mai 2022, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Sentinţei nr. 150 din data de 03.05.2022 pronunţată de Judecătoria Tecuci, în Dosarul nr. x/2021, în sensul că la aliniatul 5, în dispozitivul tehnoredactat, din eroare s-a menţionat că, "Conform art. 38 alin. (1) şi alin. (2) din noul C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie, conform art. 60 din C. pen.." în loc de "Conform art. 38 alin. (1) şi alin. (2) din noul C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 20 de zile închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie, conform art. 60 din C. pen..", cum era corect.

Împotriva sentinţei pronunţate de către instanţa de fond a declarat apel inculpatul A..

Prin Decizia penală nr. 1053/A din data de 07 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în Dosarul nr. x/2021, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 150/03.05.2022 pronunţată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2021.

În esenţă, s-a reţinut că, inculpatul A., la data de 03.04.2019, a condus autovehiculul marca x, cu nr. de înmatriculare x, pe str. x din com. Movileni jud. Galaţi, fără a poseda permis de conducere valabil pentru categoria corespunzătoare autovehiculului pe care-l conducea, respectiv s-a folosit de permisul de conducere seria x, în sensul că l-a prezentat organelor de cercetare penală ca fiind un permis de conducere valabil, în vederea producerii de consecinţe juridice, respectiv să ateste că are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, care s-a dovedit a fi fals prin faptul că a fost eliberat pe numele altei persoane, aspect pe care îl cunoştea.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a declarat recurs în casaţie inculpatul A., invocând cazurile de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12 din C. proc. pen.

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul A. a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi să se dispună achitarea sa, respectiv, să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare sau, după care, înlăturarea greşitei aplicări a legii.

Deopotrivă, a solicitat să se dispună suspendarea executării pedepsei constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Referitor la incidenţa dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., inculpatul a precizat că faptele de uz de fals şi conducere a unui vehicul fără permis de conducere, pentru care s-a dispus condamnarea sa, nu sunt prevăzute de legea penală.

Astfel, în cauză, nu este întrunită trăsătura esenţială a tipicităţii faptei, în condiţiile în care, cu privire la infracţiunea de uz de fals, inculpatul a arătat că nu a prezentat organelor de urmărire penală permisul de conducere. Cu privire la infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, a susţinut că s-a aflat în eroare cu privire la valabilitatea permisului de conducere, sens în care a depus la dosar acte din care rezultă că a urmat proceduri legale în vederea obţinerii permisului de conducere.

În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere că organele de poliţie i-au reţinut permisul de conducere, în baza procesului-verbal din data de 03.04.2019, iar la data de 19.04.2019, permisul de conducere i-a fost restituit, împrejurare care i-a întărit ideea că permisul este valabil.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., inculpatul a susţinut că pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 20 de zile este nelegală, fiind stabilită peste limitele prevăzute de lege.

Pentru aceste motive, a solicitat să se dispună admiterea recursului în casaţie, trimiterea cauzei spre rejudecare sau înlăturarea greşitei aplicării a legii.

După îndeplinirea procedurii de comunicare a recursului în casaţie, dosarul de recurs a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţia penală, la data de 18 noiembrie 2022, când s-a stabilit termen pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 31 ianuarie 2023, dată până la care, de asemenea, s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză.

Prin încheierea din data de 31 ianuarie 2023, apreciind că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1053/A din data de 07 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în Dosarul nr. x/2021 şi a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată.

Preliminar, Înalta Curte constată că recurentul inculpat A., prin intermediul apărătorului ales, cu ocazia dezbaterilor de la termenul din data de 31 ianuarie 2023, a arătat că nu mai susţine cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Examinând cauza în temeiul art. 442 - 444 din C. proc. pen. şi prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul în casaţie este nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie verifică conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, analiza de legalitate nefiind însă una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor şi reglementate, ca atare, în cuprinsul art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

În cauza de faţă, recurentul inculpat A. a formulat recurs în casaţie întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Din interpretarea literală a acestei dispoziţii legale, rezultă că se circumscriu cazului de casare menţionat acele situaţii în care este înfrânt principiul legalităţii pedepsei, printre altele, prin depăşirea limitelor legale, respectiv, stabilirea unei pedepse care, fie depăşeşte limitele generale ale pedepsei ori se situează sub aceste limite, fie depăşeşte sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracţiunea săvârşită.

Aşadar, prin sintagma mai sus menţionată "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege, în raport cu încadrarea juridică şi cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel.

În aceste coordonate, evaluând critica inculpatului A. în raport de care s-a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 150/03.05.2022 pronunţată de Judecătoria Tecuci, menţinută prin decizia ce face obiectul prezentului recurs în casaţie, inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de art. 335 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 41 şi art. 43 alin. (5) din C. pen. (faptă din 03.04.2019), respectiv la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 323 din C. pen. cu aplicarea art. 41 şi art. 43 alin. (5) din C. pen. (faptă din 03.04.2019), instanţa reţinând că faptele din prezenta cauză sunt în concurs cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 153/2021 pronunţată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 (definitivă prin decizia penală nr. 984/28.10 2021 a Curţii de Apel Galaţi) la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Astfel, a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 2 luni închisoare dispusă prin Sentinţa penală nr. 153/2021 pronunţată de Judecătoria Tecuci, iar potrivit art. 38 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit cele trei pedepse, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse), rezultând pedeapsa de 2 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie.

Se impune a se preciza că indicarea, atât în considerentele, cât şi în dispozitivul hotărârii de condamnare, a cuantumului pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, este, în mod evident, rezultatul unei erori materiale, în condiţiile în care prin încheierea din data de 06 mai 2022 pronunţată de Judecătoria Tecuci s-a dispus dispune îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul tehnoredactat al sentinţei penale nr. 150 din 03.05.202 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2021 Judecătoriei Tecuci, în sensul că aliniatul 5 va avea următorul conţinut: "Conform art. 38 alin. (1) şi alin. (2) din noul C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni închisoare sporită cu 6 luni şi 20 zile închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 20 zile închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie, conform art. 60 din C. pen..", în loc de "Conform art. 38 alin. (1) şi alin. (2) din noul C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie, conform art. 60 din C. pen..".

Recurentul inculpat A. susţine că pedeapsa rezultantă se află în afara limitelor legale, întrucât pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, stabilită prin Sentinţa penală nr. 153/2021 pronunţată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 a fost contopită şi prin Sentinţa penală nr. 137/2022 pronunţată de Judecătoria Huşi în Dosarul nr. x/2021.

În consecinţă, fără a proceda la analiza ei, dar evaluând legalitatea pedepselor aplicate recurentului A. prin hotărârea atacată, prin raportare la încadrarea juridică dată faptelor de către instanţa de apel, Înalta Curte constată că nu se identifică situaţii de aplicare a pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Conform art. 335 alin. (1) din C. pen., infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la un la 5 ani închisoare, iar infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.

În acest context, se constată că pedepsele de 1 an şi 6 luni, respectiv de 6 luni aplicate inculpatului A. se situează în limitele prevăzute de lege.

Susţinerile recurentului inculpat A. sunt lipsite de suport factual, întrucât din cuprinsul hotărârii de condamnare, menţinută prin decizia atacată în prezenta procedură, rezultă cu claritate faptul că instanţa a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunile de conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi uz de fals după executarea pedepsei de 1 an şi 2 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 2019/041.12.2015 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin Decizia penală nr. 76/15.03.2016 a Tribunalului Galaţi, însă mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare cu privire la această pedeapsă, fiind incidente dispoziţiile art. 41 alin. (1) din C. pen. privitoare la starea de recidivă post executorie.

Totodată, constatând că faptele din prezenta cauză sunt în concurs cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 153/2021 pronunţată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 (definitivă prin Decizia penală nr. 984/28.10 2021 a Curţii de Apel Galaţi) la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în mod judicios, prima instanţă a dispus, conform art. 97 alin. (1) din C. pen., anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 2 luni închisoare aplicată prin această hotărâre şi potrivit art. 38 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., contopirea acesteia cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 20 zile închisoare.

În acest sens, se impune a se constata că din cuprinsul hotărârii de condamnare nu rezultă vreun element care să susţină ideea avansată de recurent, ci dimpotrivă, în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanţa a avut în vedere împrejurările concrete în care au fost comise faptele, gravitatea acestora, persoana inculpatului (acesta a manifestat o atitudine nesinceră, negând săvârşirea faptelor), dar şi împrejurarea că inculpatul este recidivist, acesta a mai fost sancţionat penal, atât în ţară cât şi în străinătate, inclusiv pentru infracţiuni la regimul rutier.

Pentru considerentele prezentate, constatând că aspectele invocate de recurentul inculpat A. în recurs în casaţie nu reprezintă, în fapt, împrejurări referitoare la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege, astfel că acestea nu se circumscriu cazului invocat, prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., sau vreunui alt caz de casare expres şi limitativ prevăzut de lege, iar pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului este în limite legale, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de acesta împotriva Deciziei penale nr. 1053/A din data de 07 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea recurentului inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1053/A din data de 07 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2023.

GGC - OB