Nullity of judicial auction due to bidder collusion; scope of material error and omission of grounds in cassation appeal

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2022

Asupra contestaţiei în anulare, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 22.07.2019, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii B. S.A., S.C. C. S.R.L. şi D., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate nulitatea absolută a actului de adjudecare nr. 212b/26.01.2018 şi să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară cu privire imobilul adjudecat şi efectuarea rectificărilor în cartea funciară.

Prin sentinţa civilă nr. 28/14.02.2020, Tribunalul Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive a B. S.A., dar şi acţiunea ca neîntemeiată şi a obligat-o pe reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON către pârâtul D..

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 410/28.09.2020, Curtea de Apel Bacău – secţia I Civilă a respins apelul ca nefondat şi a obligat-o pe apelantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 RON către intimatul D..

Împotriva deciziei instanţei de apel, reclamanta a declarat recurs, prin care a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2275/02.11.2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă a respins recursul ca nefondat şi a obligat-o pe recurentă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON către intimatul D..

Împotriva deciziei instanţei de recurs, reclamanta a formulat contestaţie în anulare, prin care a invocat motivele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 C. proc. civ.

Subsumat primului motiv de anulare invocat, contestatoarea a arătat că instanţa de recurs nu a analizat cazul de nulitate a actului de adjudecare, reprezentat de conivenţa licitatorilor la adjudecarea imobilului, dat fiind că a fost invocat omisso medio.

Referitor la acest aspect, a subliniat nu putea invoca acest caz de nulitate în etapa procesuală a apelului, deoarece a descoperit conivenţa licitatorilor după ce apelul a fost soluţionat.

În acest context, a susţinut că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra motivului de nelegalitate invocat, dintr-o eroare materială.

Subsumat motivului de anulare de la art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., a învederat că instanţa de recurs nu a analizat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

După expunerea unor consideraţii teoretice referitoare la motivarea hotărârilor judecătoreşti, contestatoarea a susţinut că deşi a invocat în recurs încălcarea dreptului la un proces echitabil ca urmare a nemotivării deciziei recurate, instanţa de casare a omis examinarea acestui motiv de nelegalitate.

A mai arătat că instanţa de recurs a înlăturat criticile privind constatarea relei-credinţe a adjudecatarului numai prin raportare la solicitarea executorului judecătoresc de plată a preţului, fără a fi avut în vedere şi faptul neprezentării adjudecatarului la prima licitaţie. Or, criticile din cererea de recurs au vizat ambele situaţii.

În final, a subliniat că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra motivului de recurs prin care a învederat că anularea facturii fiscale conducea la anularea actului de adjudecare.

Intimata B. S.A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare.

Analizând contestaţia în anulare prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte reţine următoarele:

În cadrul motivului de anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., contestatoarea susţine, în esenţă, că neanalizarea de către instanţa de recurs a motivului privind nulitatea actului de adjudecare pentru că a fost invocat omisso medio se circumscrie unei erori materiale.

Potrivit art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Norma legală evocată reglementează contestaţia în anulare specială exercitată împotriva hotărârii instanţei de recurs, care este rezultatul unei erori materiale cu caracter procedural, în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului.

Sintagma "erori materiale" vizează acele greşeli materiale cu caracter procedural, care au condus la pronunţarea unei soluţii eronate, ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente ori date materiale importante, existente la dosarul cauzei la momentul pronunţării hotărârii atacate.

Motivul prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. nu poate viza însă aspecte ce ţin de judecata în fond a cauzei, constând în aprecierea greşită a probelor administrate în cauză sau interpretarea ori aplicarea greşită a unor dispoziţii legale, deoarece astfel de aspecte se pot circumscrie, eventual, unor greşeli de judecată, care nu pot fi subsumate noţiunii de eroare materială, specifică contestaţiei în anulare speciale.

Pornind de la aceste consideraţii, Înalta Curte reţine că instanţa de casare a reţinut că recurenta invocă direct în recurs un nou motiv de nulitate a actului de adjudecare, respectiv conivenţa licitatorilor la adjudecarea imobilului, care nu poate fi analizat, întrucât a fost prezentat omisso medio, potrivit art. 488 alin. (2) C. proc. civ.

Neanalizarea motivului de nulitate pentru că a fost invocat omisso medio nu constituie însă o eroare materială în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., deoarece nu are la bază omiterea sau confundarea unor elemente ori date materiale importante, existente la dosar la data pronunţării hotărârii atacate, ci este consecinţa aplicării art. 488 alin. (2) C. proc. civ., aspect care demonstrează că instanţa a făcut un act de judecată, nesupus cenzurii în cadrul contestaţiei în anulare.

Prin urmare, nu este incident cazul de anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

În cadrul motivului prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., contestatoarea a susţinut, în esenţă, că instanţa de recurs nu a examinat motivul de casare referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil ca urmare a nemotivării deciziei instanţei de apel şi nici motivele referitoare la reaua-credinţă a adjudecatarului şi efectul anulării facturii fiscale asupra actului de adjudecare.

Potrivit art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen.

Contestaţia în anulare întemeiată pe acest motiv poate fi admisă numai dacă instanţa de recurs, respingând calea de atac sau admiţând-o doar în parte, a omis să analizeze un motiv de casare dintre cele prevăzute limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi cu care a fost învestită în termenul legal.

Neexaminarea distinctă a fiecărei critici subsumate unui motiv de recurs nu constituie însă o omisiune în sensul art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., dacă instanţa a răspuns motivului de recurs printr-un considerent comun prin gruparea criticilor şi cercetarea lor în bloc.

Pornind de la această interpretare, Înalta Curte reţine instanţa de recurs a analizat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în ipoteza referitoare la nemotivarea deciziei recurate, relevante în acest sens fiind considerentele expuse la pagina 9 din decizia a cărei anulare se cere.

Aprecierea instanţei de recurs conform căreia criticile privind constatarea relei-credinţe a adjudecatarului sunt unele de netemeinicie, nu de nelegalitate, nu echivalează cu omisiunea de a analiza un motiv de recurs, ci cu respectarea cadrului procesual al recursului în care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., se examinează doar conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile.

De asemenea, motivul de recurs potrivit căruia anularea facturii fiscale atrăgea anularea actului de adjudecare a fost examinat, relevante în acest sens fiind considerentele expuse la pagina 9 din decizia a cărei anulare se cere.

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente cazurile de anulare invocate de contestatoare, Înalta Curte, în temeiul art. 508 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va respinge contestaţia în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă E., împotriva deciziei nr. 2275/02.11.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 aprilie 2022.