Inadmissibility of cassation appeal in public procurement dispute due to statutory limitation to appeal only under Law 101/2016

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2022

Analizând actele de la dosar, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş Severin la 13.07.2021, sub nr. x/2021, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna Forotic a chemat în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 50.000 de RON cu titlu de plată nedatorată, reprezentând contravaloarea facturii nr. x/15.10.2018 emisă de către pârâtă pentru lucrări de întreţinere drumuri comunale în Comuna Forotic, conform contractului de lucrări nr. x/02.10.2018.

La 14.07.2021, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna Forotic a solicitat introducerea în cauză a pârâtului B., fost primar al Comunei Forotic, şi obligarea, în solidar, a pârâţilor la restituirea sumei de 50.000 de RON cu titlu de plată nedatorată.

Pârâta S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Caraş-Severin.

La termenul de judecată de la 20.09.2021, instanţa a respins excepţia necompetenţei materiale a tribunalului, invocată de pârâtă, reţinând că prin răspunsul la întâmpinare reclamanta a arătat că prezenta acţiune se întemeiază pe dispoziţiile Legii nr. 101/2016, fiind o cerere ce decurge din neexecutarea unui contract administrativ, astfel că în cauză competenţa aparţine tribunalului în baza art. 95 pct. 4 C. proc. civ. raportat la art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016.

Prin sentinţa civilă nr. 536/20.09.2021, Tribunalul Caraş-Severin, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei S.C. A. S.R.L., a obligat această pârâtă să restituie reclamantei suma de 50.000 RON şi să plătească reclamantei suma de 1.250 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat şi a respins acţiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtului B..

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L.

Prin încheierea de şedinţă din 19.01.2022, Curtea de Apel Timişoara – secţia a II-a Civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 55 alin. (31) raportat la art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 a recalificat calea de atac din recurs în apel.

Prin decizia nr. 135/A/02.03.2022, Curtea de Apel Timişoara – secţia a II-a Civilă a respins excepţia nulităţii căii de atac, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, a admis apelul formulat de pârâta S.C. A. S.R.L., a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâta şi cererea de obligare a acesteia la cheltuieli de judecată. A menţinut în rest dispoziţiile sentinţei apelate. A obligat pe reclamantă la plata către pârâtă a sumei de 1.152,50 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului şi casarea deciziei atacate.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autoarea căii de atac arată că este greşită statuarea curţii de apel în sensul că plata nu era nedatorată, deoarece au fost încălcate prevederile art. 17.3 alin. (1) teza a II-a din contractul încheiat între părţi. Menţionează că lucrările pentru care a fost emisă factura nr. x/15.10.2018 nu au fost executate, iar pârâtul B. a acceptat plata facturii fără a verifica acest aspect.

Recurenta-reclamantă a indicat în cererea de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului faţă de dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., cu cheltuieli de judecată.

Recurenta-reclamantă nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, instanţa supremă apreciază că, faţă de obiectul cauzei şi având în vedere că avocatul recurentei-reclamante a fost prezent la dezbateri şi a fomulat concluzii, dreptul la apărare fiind astfel respectat, nu se impune amânarea pronunţării în temeiul dispoziţiilor art. 396 C. proc. civ.

Referitor la recurs, Înalta Curte notează că acesta vizează decizia nr. 135/A/02.03.2022 prin care Curtea de Apel Timişoara – secţia a II-a Civilă a admis apelul formulat de pârâta S.C. A. S.R.L., în cadrul unui litigiu din materia achiziţiilor publice, având ca obiect neexecutarea unui contract cu această natură, şi că acţiunea a fost introdusă pe rolul instanţelor la 13.07.2021.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 din acelaşi cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Instanţa supremă subliniază că litigiul de faţă se află sub incidenţa dispoziţiilor art. 55 alin. (31) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 114/2020, în vigoare de la 13.07.2020.

Aşadar, având în vedere data declanşării prezentului litigiu, 13.07.2021, calea de atac se va determina, potrivit art. 24 şi 27 C. proc. civ., prin raportare la dispoziţiile noii legi de procedură, Legea nr. 101/2016.

Potrivit art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, "Litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul".

În conformitate cu dispoziţiile art. 55 alin. (31) din Legea nr. 101/2016, "Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (11) poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei".

Potrivit art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are şi valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 55 alin. (31) din Legea nr. 101/2016 şi art. 483 alin. (2) C. proc. civ. şi dând eficienţă prevederilor art. 496 alin. (1) teza a II-a din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna Forotic împotriva deciziei nr. 135/A/02.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia a II-a Civilă.

Cu privire la cererea de obligare a recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine că intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. nu a depus dovezi care să ateste efectuarea cheltuielilor de judecată solicitate prin întâmpinare. Nefiind făcută dovada efectuării acestor cheltuieli, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea intimatei-pârâte privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială - Comuna Forotic împotriva deciziei nr. 135/A/02.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia a II-a Civilă.

Respinge ca nefondată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 decembrie 2022.