Inadmissibility of extraordinary appeal in motor third-party liability damages dispute

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2022

Asupra recursului, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la 14.01.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat instanţei obligarea pârâtei S.C. B. S.A. la plata sumei de 300.000 euro, reprezentând daune morale şi 5.000 euro reprezentând daune materiale, suferite în urma accidentului de circulaţie în care a fost implicat la 25.09.2019, incident rutier provocat de C.; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1784/13.04.2021, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinţi.

Prin sentinţa nr. 36/18.10.2021, Tribunalul Mehedinţi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la daune materiale, a admis în parte capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 20.000 euro, cu titlu de daune morale.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantul şi pârâta.

Prin decizia civilă nr. 150/10.03.2022, Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă a respins ca nefondate apelurile.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autorul căii de atac arată că a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit vătămări corporale grave. Susţine că instanţa de apel a aplicat greşit prevederile art. 1349 alin. (2) şi art. 1385 alin. (2) C. civ. în sensul că nu a avut în vedere repararea integrală a prejudiciului şi nu a acordat o despăgubire adecvată.

Recurentul-reclamant a indicat în cererea de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

La termenul de la 26.10.2022, judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 11.11.2022, recurentul-reclamant a solicitat repunerea cauzei pe rol.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Recursul vizează decizia civilă nr. 150/10.03.2022 prin care Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă a respins ca nefondate apelurile formulate de reclamantul A. şi de pârâta S.C. B. S.A., în cadrul unui litigiu având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 300.000 euro, reprezentând daune morale şi 5.000 euro reprezentând daune materiale, suferite de reclamant în urma accidentului de circulaţie produs de intervenientul C..

Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată şi faţă de faptul că intervenientul şi pârâta au încheiat o poliţă de asigurare RCA pentru autoturismul implicat în evenimentul rutier, instanţa supremă reţine că prezentul recurs a fost declarat într-un litigiu din materia asigurărilor.

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite."

Legea nr. 310/2018 a intrat în vigoare la 21.12.2018, iar potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările şi completările ulterioare, "dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019". Se reţine şi că dispoziţiile art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 modifică doar alin. (2) al art. XVIII din Legea nr. 2/2013, dispoziţiile alin. (1) din aceeaşi lege rămânând în vigoare, în forma precitată.

Înalta Curte, faţă de prevederile art. 24 C. proc. civ., constată că reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată la 14.01.2021, ulterior datei de 01.01.2019, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. în forma modificată.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are şi valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ. şi dând eficienţă prevederilor art. 496 alin. (1) teza a II-a din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 150/10.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 150/10.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 decembrie 2022.