Revisionary inadmissibility of challenging statutory interpretation precedents via res judicata

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1366/Ap/06.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – secţia Civilă în dosarul nr. x/2021.

În motivarea cererii, revizuenta arată, în esenţă, că soluţia de admitere a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune în ceea ce priveşte cererea sa de recalculare a pensiei, pronunţată de Tribunalul Braşov şi menţinută de Curtea de Apel Braşov, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 13/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Revizuenta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata B. a depus întâmpinare prin care solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare şi nesuspensivă de executare, ea putându-se exercita în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Art. 509 alin. (1) C. proc. civ. statuează că revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, se poate cere pentru motivele prevăzute de pct. 1-10, iar la alin. (2) se precizează că pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

În cauza dedusă judecăţii, revizuenta a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1366/Ap/06.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând că este contrară Deciziei nr. 13/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Potrivit textului de lege indicat mai sus, revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având aceleaşi părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, situaţie în care executarea sau efectele hotărârilor devin imposibile ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă. Depăşirea acestei situaţii creată de existenţa hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Înalta Curte reţine că Decizia nr. 13/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost pronunţată în materia stabilirii caracterului imprescriptibil al acţiunilor în constatarea dreptului la încadrarea în grupe de muncă conform dispoziţiilor Ordinului nr. 50/1990. Sesizarea instanţei supreme în temeiul art. 519 şi urm. C. proc. civ. nu are loc în vederea soluţionării unui litigiu între două părţi aflate pe poziţii adverse şi nici în vederea realizării controlului judiciar. Această decizie a fost pronunţată în scopul asigurării unei practici judiciare unitare, într-un cadru procesual particular, astfel că nu poate fi verificată niciuna din condiţiile care ar justifica retractarea hotărârii atacate cu revizuire pentru încălcarea autorităţii de lucru judecat.

În concluzie, revizuirea pentru hotărâri contradictorii presupune recunoaşterea preminenţei chestiunii litigioase rezolvate, prin autoritatea de lucru judecat a hotărârii care o tranşează. Această hotărâre vizează, în toate cazurile, o situaţie juridică particulară, într-un raport juridic determinat. Nu au această valenţă hotărârile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie în procedurile de asigurare a unei practici unitare, care, deşi au ataşat atributul obligativităţii, sunt generate de nevoia de interpretare unitară a legii şi nu rezolvă o situaţie litigioasă determinată, ci una generală; de aceea, a invoca o astfel de decizie cu valenţa determinată de revizuentă excedează sensul şi limitele art. 509 (1) pct. 8 C. proc. civ.

De aceea, pentru argumentele expuse, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 513 şi art. 519 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 1366/Ap/06.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – secţia Civilă în dosarul nr. x/2021.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 decembrie 2022.