Mandatory insurance claims: Inadmissibility of cassation appeal due to statutory exclusion for insurance matters

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 19.04.2021, sub nr. x/2021, reclamanţii A., B., C. şi D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR şi E. S.A. şi cu moştenitorii defunctului F., în calitate de intervenienţi forţaţi, obligarea pârâţilor la plata următoarelor sume de bani:

- 20.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale;

- despăgubiri civile cu titlu de daune morale în cuantum de: 100.000 Euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii) pentru A., în calitate de fiu de pe urma defunctei G.; 100.000 Euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii) pentru B., în calitate de fiică de pe urma defunctei G.; 100.000 Euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii) pentru C. în calitate de fiu de pe urma defunctei G.; 100.000 Euro (echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii) pentru D., în calitate de fiu de pe urma defunctei G..

Prin sentinţa civilă nr. 2817/15.11.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VI a Civilă, s-a admis, în parte, cererea formulată de reclamanţii A., B., C. şi D. în contradictoriu cu pârâţii FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR şi E. S.A.; au fost obligaţi pârâţii să plătească fiecăruia dintre reclamanţii A., B., C. şi D. suma de 50.000 RON reprezentând daune morale; au fost respinse restul pretenţiilor ca nefondate şi a fost respins capătul de cerere referitor la penalităţile de întârziere, ca neîntemeiat.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel principal reclamanţii A., B., C. şi D., solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul admiterii în integralitate a cererii de chemare în judecată.

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat apel principal şi pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR, solicitând admiterea apelului, în principal, admiterea excepţiei inadmisibilităţii şi excepţiei lipsei calităţii procesual pasive şi, în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat apel incident pârâta E. S.A., prin lichidator judiciar H., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate şi, rejudecând, să se constate că a intervenit încetarea de drept a judecării cererii de chemare în judecată conform art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Prin decizia nr. 915/2022 din 2 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă, a fost admis apelul principal formulat de apelantul-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR şi apelul incident formulat de apelanta-pârâtă E. S.A., prin lichidator judiciar H. şi, în consecinţă, a fost anulată, în tot, sentinţa atacată, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C. şi D. în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR, fiind respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C. şi D. în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR, ca inadmisibilă.

Prin aceeaşi decizie, în temeiul art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, s-a dispus încetarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C. şi D. în contradictoriu cu pârâtă E. S.A., prin lichidator judiciar H. şi cu intervenienţii forţaţi I. şi J..

Totodată, s-a respins apelul principal formulat de apelanţii-reclamanţi A., B., C. şi D. împotriva sentinţei civile nr. 2817/15.11.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VI a Civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR şi E. S.A., prin lichidator judiciar H. şi cu intimaţii-intervenienţi forţaţi I. şi J., ca nefondat.

A fost obligat fiecare dintre apelanţii-reclamanţi A., B., C. şi D. să plătească câte 450 RON intimaţilor-intervenienţi forţaţi I. şi J., reprezentând cheltuieli de judecată în apel (450 RON fiecare apelant-reclamant x 4 = 1.800 RON).

S-a luat act că apelanţii–intimaţi-reclamanţi A., B., C. şi D. şi-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei decizii, recurenţii-reclamanţi B., A., D. şi C. au formulat recurs prin care au solicitat casarea în totalitate a deciziei atacate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul acordării reclamanţilor a sumelor solicitate cu titlu de daune morale şi materiale, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată generate de soluţionarea acestei cauze pe durata întregului proces civil.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

La 08 septembrie 2022, în termen legal, intimatul-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar la 30 septembrie 2022, intimaţii-intervenienţi au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Întâmpinările au fost comunicate recurenţilor-reclamanţi, care nu au formulat răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de instanţă din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 şi care presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 915/2022 din 2 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă într-un litigiu circumscris sferei asigurărilor, întrucât pretenţiile deduse judecăţii sunt pretinse de terţii vătămaţi de la asigurătorul de răspundere civilă obligatorie şi care au ca temei contractul de asigurare încheiat între asigurător şi intervenientul forţat.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Totodată, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările şi completările ulterioare, "dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată deduse judecăţii - 19.04.2021, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele izvorând din asigurări.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B., A., D. şi C. împotriva deciziei civile nr. 915/2022 din 2 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a V-a Civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2022.