Labor Allowance Claim: Timely Motion to Restore Case Interrupts Peremption Deadline

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 15.01.2019 pe rolul Tribunalului Timiş – secţia I Civilă, sub dosar nr. x/2019, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B. S.A. Timişoara, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să fie obligată pârâta la plata sumei de 420 RON, reprezentând diferenţa de diurnă cuvenită pentru perioada 30.01.2017-15.03.2017, când a fost în delegaţie; la plata sporului de noapte de 25% şi la plata orelor suplimentare cuvenite pentru aceeaşi perioadă, precum şi la plata cheltuielilor de întreţinere în cuantum de 2.475 RON, suportate pe perioada delegării; cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 44 alin. (2), art. 126, art. 123, art. 137 din Codul muncii.

Prin sentinţa civilă nr. 758/21 aprilie 2021, pronunţată de Tribunalul Timiş – secţia I Civilă, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei B. S.A. Timişoara, care a fost obligată să plătească reclamantului sporul de noapte în procent de 25% din salariul de bază pentru perioada 30 ianuarie 2017 – 15 martie 2017.

Prin aceeaşi hotărâre judecătorească, s-a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata diferenţei de diurnă, a orelor suplimentare şi a cheltuielilor de întreţinere pentru aceeaşi perioadă şi s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată ale părţilor până la concurenţa sumei de 1.500 RON, reclamantul fiind obligat să plătească pârâtei suma de 1.475 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel reclamantul, prin care solicitat schimbarea în parte a sentinţei, în sensul admiterii în totalitate a acţiunii promovate, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din 03 noiembrie 2021, având în vedere lipsa părţilor, legal citate, precum şi faptul că niciuna dintre ele nu a cerut judecata în lipsă, cauza a fost suspendată în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1143 din 10 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, s-a constatat perimat apelul formulat de apelantul reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 758/21 aprilie 2021, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata pârâtă B. S.A.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei atacate, iar pe fond, repunerea pe rol a cauzei suspendate şi admiterea apelului formulat.

În dezvoltarea motivului de recurs, a arătat că, la 26 aprilie 2022, recurentul a depus la dosar cerere de repunere a cauzei pe rol.

Astfel, termenul de perimare de 6 luni, calculat, potrivit art. 416 alin. (2) C. proc. civ., de la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, nu ar fi fost îndeplinit la data la care recurentul a formulat cererea de repunere a cauzei pe rol, decizia fiind nelegală.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Recursul a fost comunicat intimatei-pârâte la 17 august 2022, care nu a depus întâmpinare.

Analizând recursul declarat în cauză, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că este fondat şi urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanţa supremă apreciază că, în raport de invocarea, prin memoriul de recurs, a aplicării greşite a unor norme de procedură civilă, respectiv art. 416 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., criticile recurentului se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Sub acest aspect, se reţine că art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că: "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".

Totodată, se reţine că, potrivit art. 417 din C. proc. civ., "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes", iar potrivit art. 415 pct. 1 din acelaşi cod, "judecata cauzei suspendate se reia: 1) prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părţi, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părţilor sau din cauza lipsei lor".

În speţă, se constată că, prin încheierea de şedinţă din 03 noiembrie 2021, Curtea de Apel Timişoara a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecăţii cauzei aflate în apel, având în vedere lipsa părţilor, legal citate, precum şi faptul că niciuna dintre ele nu a cerut judecata în lipsă. Totodată, a stabilit termen pentru verificare la 3 mai 2022.

Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părţilor.

Prin urmare, perimarea operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.

Având în vedere că, prin încheierea din 3 noiembrie 2021, instanţa a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din Cod procedurii civile, suspendarea judecăţii cauzei, termenul de perimare a început să curgă de la data pronunţării acestei încheieri şi s-ar fi împlinit la 3 mai 2022.

Întrucât, în urma verificărilor actelor dosarului a rezultat că, la 26 aprilie 2022, înăuntrul termenului de perimare, recurentul-reclamant a depus la dosarul cauzei, prin fax, o cerere de repunere a cauzei pe rol, Înalta Curte constată că a fost îndeplinit un act de procedură în sensul art. 417 din C. proc. civ., nefiind astfel incidentă sancţiunea perimării de drept a cererii, prevăzută de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de apel.

Pe cale de consecinţă, se impune, în temeiul art. 496 C. proc. civ., admiterea recursului declarat de recurentul-reclamant, casarea deciziei atacate cu consecinţa trimiterii cauzei spre continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1143 din 10 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

Casează decizia atacată şi trimite cauza pentru continuarea judecăţii, aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2022.