Refugee status under Law 189/2000: proof of ethnic persecution based on wartime flight from Bessarabia
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the Bucharest City Pension House, leaving in force the lower court's judgment that granted the claimant the right to special pension benefits under Law No. 189/2000 for the period of ethnic persecution. The dispute concerned a civil administrative action to annul a pension authority decision that had denied the claimant benefits based on the argument that Bessarabia was under Romanian administration from 1941 to 1944, thereby negating the occurrence of ethnic persecution. Relying on Norms approved by Government Order No. 127/2002, the court held that the claimant’s refugee status and ethnic persecution were proven by the documented flight of her entire family from Bessarabia during the war, finding that the lower court correctly applied the relevant legal provisions and that the appeal was unfounded.
Legislator headnote
AI generatedRefugee status under Law 189/2000: proof of ethnic persecution based on wartime flight from Bessarabia: Împotriva sentinței a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului București, invocând motivele de casare prevăzute la art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., cu privire la aplicarea greșită, de către instanță, a prevederilor Legii nr. 189/2000, în raport cu faptul că, în cauză, nu s-a dovedit persecuția etnică, întrucât în perioada iunie 1941 - martie 1944, Basarabia se afla sub administrație românească.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1590 din 1 iulie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta C.M., în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București și a anulat hotărârea nr. 11350/10876 din 19 martie 2004, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să îi recunoască, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 1 mai 1943 - 6 martie 1945, cu începere de la data de 1 mai 2003.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta s-a născut la 31 martie 1943, la Chișinău - Lăpușna - U.R.S.S., iar în luna mai a aceluiași an, în timpul războiului, când trupele militare sovietice au împins frontul spre Prut, familia sa, împreună cu aceasta, s-a refugiat în România.
A mai reținut instanța, din actele dosarului, că s-a dovedit persecuția de ordin etnic a reclamantei, în perioada 1 mai 1943 - 6 martie 1945, datorată împrejurării că, începând cu anul 1942, au avut loc masive refugieri de cetățeni români din Basarabia, ca urmare a evenimentelor istorice, politice și militare de la acea perioadă, precum și de la schimbarea frontierei.
Împotriva sentinței a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului București, invocând motivele de casare prevăzute la art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., cu privire la aplicarea greșită, de către instanță, a prevederilor Legii nr. 189/2000, în raport cu faptul că, în cauză, nu s-a dovedit persecuția etnică, întrucât în perioada iunie 1941 - martie 1944, Basarabia se afla sub administrație românească.
Recursul este nefondat.
Verificându-se actele dosarului, se constată că sentința atacată este legală, în cauză fiind dovedit, conform dispozițiilor art. 4 pct. 2 din Normele aprobate prin H.G. nr. 127/2002, faptul refugierii părinților reclamantei, cu întreaga familie, din Basarabia, în timpul războiului, din motive etnice.
În același sens, prin hotărârea Comisiei Casei Județene de Pensii Vrancea i s-au acordat drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, lui Ș.C., fratele reclamantei, refugiat, din Basarabia, în aceleași condiții, împreună cu întreaga familie.
Așa fiind, în mod corect a reținut instanța, că reclamanta s-a aflat în aceeași situație de persoană refugiată, fiind îndreptățită să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu 1 noiembrie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1590 din 1 iulie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2005.