Pension litigation: Consolidation of territorial competence due to failure to invoke incompetence exception at first hearing under Art. 131 CPC

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin contestaţia formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Alba – secţia I Civilă, sub număr de dosar x/2021, contestatoarea A. a chemat în judecată pe pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII DOLJ, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr. 35562/31.03.2021 emise de către Casa Judeţeană de Pensii Dolj prin care s-a dispus respingerea cererii de stabilire a pensiei anticipate parţiale, obligarea intimatei să emită o nouă decizie prin care să procedeze la admiterea cererii de pensionare parţiale anticipate înregistrată la data de 30.11.2019 şi, în consecinţă să fie obligată intimata la plata în favoarea contestatoarei a drepturilor cuvenite pensiei anticipate parţiale începând cu data înregistrării cererii, respectiv 30.11.2019, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 263/2010 .

Intimata Casa Judeţeană de Pensii Dolj a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei.

La termenul de judecată din 6 octombrie 2021, considerându-se lămurită, instanţa a închis dezbaterile, în baza art. 394 C. proc. civ. şi a reţinut cauza spre soluţionare, însă, prin aceeaşi încheiere, a dispus repunerea pe rol a cauzei, stabilind termen la 19 ianuarie 2022.

Prin sentinţa civilă nr. 200 din 15 februarie 2022, Tribunalul Alba a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, raportat la împrejurarea că, întrucât cererea de pensionare formulată de contestatoare a fost soluţionată de Casa Teritorială de Pensii Dolj, se prezumă că petenta domicilia, la data formulării cererii de pensionare şi respectiv a contestaţiei, în raza de competenţă a Casei Judeţene de Pensii Dolj.

După declinare, cauza a fost înregistrată la 3 august 2022 pe rolul Tribunalului Dolj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa nr. 2187/2022 din 26 octombrie 2022, Tribunalul Dolj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În considerentele acestei sentinţe, Tribunalul Dolj a reţinut, în esenţă, că nu a fost legal sesizat cu soluţionarea cauzei, întrucât, în speţă, momentul prevăzut de art. 131 alin. (1) C. proc. civ. a fost depăşit, având în vedere că .

Astfel, efectul neinvocării în termen a excepţiei de necompetenţă, este consolidarea competenţei în favoarea instanţei sesizate, aspect care nu mai poate fi ulterior invocat.

S-a menţionat că în acest sens este decizia nr. 31/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în recurs în interesul legii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalul Alba competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, aplicabilă litigiului pendinte, "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii în faţa primei instanţe."

Conform art. 131 C. proc. civ.: "(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu."

Astfel, spre deosebire de forma anterioară a art. 131 C. proc. civ. care impunea punerea în discuţia părţilor şi verificarea competenţei la primul termen la care părţile sunt legal citate, textul, în forma modificată face referire la "primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii."

Prin urmare, noua reglementare permite ca, în mod excepţional, verificarea competenţei şi invocarea subsecventă a excepţiei de necompetenţă să aibă loc şi la termenul imediat următor termenului la care părţile au fost legal citate, dacă s-au ivit alte incidente procedurale, fără a opera sancţiunea decăderii instanţei din dreptul de a invoca excepţia necompetenţei materiale procesuale.

Este de observat, din această perspectivă, că stabilirea limitei temporale pentru invocarea excepţiei de necompetenţă teritorială este dată de termenul la care părţile din proces pot pune şi concluzii asupra competenţei.

În speţă, se constată că, la termenul din 6 octombrie 2021, prima instanţă învestită, Tribunalul Alba, în temeiul prevederilor art. 392 C. proc. civ., a deschis dezbaterile asupra fondului, dând cuvântul contestatoarei, prin mandatar, pentru susţinerea cererii, iar, în temeiul art. 394 C. proc. civ., a dispus închiderea acestora, reţinând cauza spre soluţionare. Prin aceeaşi încheiere, Tribunalul Alba a dispus repunerea pe rol a cauzei, stabilind termen la data de 19.01.2022, termen la care a fost admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Din punct de vedere procedural, Înalta Curte constată că termenul stabilit la data de 6 octombrie 2021, la Tribunalul Alba, are semnificaţia primului "termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii", însă prima instanţă nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială şi nici nu procedat conform art. 131 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.

Efectul neinvocării în termen a excepţiei de necompetenţă, este consolidarea competenţei în favoarea instanţei sesizate, aspect care nu mai poate fi ulterior invocat.

În acest sens este şi Decizia nr. 31/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 133/19.02.2020 prin care s-a reţinut:

"54. De asemenea, chiar şi în situaţia în care nu există o astfel de încheiere interlocutorie prin care s-a reţinut competenţa, de altfel, obligatorie, în temeiul prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., efectul neinvocării în termen a excepţiei de necompetenţă reprezintă stabilizarea competenţei în favoarea instanţei sesizate, aspect care nu poate fi ulterior ignorat."

Relevante sunt şi considerentele paragrafului 71 din decizia invocată, potrivit cărora: "instanţa care primeşte dosarul îşi poate invoca din oficiu, în condiţiile art. 130 alin. (2) şi art. 131 din C. proc. civ., necompetenţa materială procesuală şi poate declina competenţa în favoarea instanţei iniţial învestite, pentru considerentul că aceasta a devenit competentă prin neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă. Procedând astfel, aceasta nu se transformă într-o instanţă de control judiciar, ...., ci doar întrunirea condiţiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepţiei necompetenţei materiale procesuale".

În cauză, Tribunalul Dolj învestit de Tribunalul Alba prin hotărârea de declinare a competenţei şi-a invocat, la rândul său, necompetenţa teritorială nu în virtutea unor dispoziţii legale incidente în raport de obiectul cauzei (deci nu în virtutea normelor de competenţă propriu-zise), ci exclusiv în legătură cu nerespectarea termenului legal în care putea fi ridicată excepţia de necompetenţă de către prima instanţă sesizată.

Tribunalul Dolj a avut în vedere regimul juridic al invocării excepţiei de necompetenţă teritorială, în sensul că aceasta ar fi fost ridicată de prima instanţă sesizată, cu nesocotirea normei juridice de ordine publică, reglementată prin art. 131 C. proc. civ.

În acest context juridic, faţă de considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie subliniază că, urmare a neinvocării excepţiei de necompetenţă teritorială cu respectarea termenului legal, prima instanţă sesizată, Tribunalul Alba, a rămas competentă să judece litigiul.

Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Alba, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2022.