Peremption of appeal for one-year inactivity following suspension of proceedings in pension revision case

Şedinţa publică din data de 6 decembrie 2022

Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 27 februarie 2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2019, revizuenta A. în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 498 din 30.01.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. x/2018.

În drept, revizuenta a invocat dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi 5 C. proc. civ. de la 1865.

Prin sentinţa civilă nr. 3507 din 13.06.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia A VIII-A Conflicte de munca si asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de reclamantă.

2. Împotriva acestei sentinţe civile a formulat cerere de apel motivată reclamanta A..

Prin decizia civilă nr. 3157 din 3 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a constatat perimat apelul formulat de reclamantă.

3. Împotriva acestei decizii reclamanta A. a formulat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. de la 1865, prin care a susţinut, în esenţă, că acţiunea a fost respinsă prin încălcarea dreptului la apărare al acesteia şi, în consecinţă, a solicitat admiterea recursului.

La 5 august 2021 recurenta a depus precizări ale motivelor de recurs.

Cauza a fost înregistrată la 1 iulie 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, sub nr. x/2019.

Prin încheierea de şedinţă din 14 septembrie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecăţii recursului declarat de reclamanta A. conform dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. de la 1865.

Prin rezoluţia din 1 noiembrie 2022, având în vedere referatul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015, s-a stabilit termen de judecată la 6 decembrie 2022, cu citarea părţilor cu menţiunea discutării perimării cererii de recurs.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, a luat în examinare, cu prioritate, excepţia perimării cererii de recurs şi a reţinut următoarele:

Buna administrare a justiţiei impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condiţiilor impuse de lege, precum şi ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, în vigoare la data formulării acţiunii, "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu" iar, potrivit alin. (2) "termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii, cererea n-a ajuns încă la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată".

Perimarea este sancţiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii, timp de 1 an.

Perimarea, pe lângă rolul sancţionator, are şi natura unei prezumţii de desistare, care reiese din lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părţii, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat de data pronunţării încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei, respectiv 14 septembrie 2021.

Înalta Curte constată că prin încheierea de şedinţă din 14 septembrie 2021, judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. de la 1865, având în vedere că, deşi legal citate pentru acest termen, părţile nu s-au înfăţişat la strigarea pricinii şi că acestea nu au solicitat în scris judecarea cauzei în lipsa lor.

În considerarea celor ce preced, se constată că de la momentul suspendării şi până în prezent a trecut un termen mai mare de 1 an, iar recurenta nu a efectuat niciun act în vederea judecării recursului.

Prin urmare, constatând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părţii, mai mult de 1 an, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condiţiile art. 249-250 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) raportat la art. 248 şi art. 252 din acelaşi cod, va constata perimat recursul declarat de de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 3157 din 3 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 3157 din 3 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 decembrie 2022.