Revision for contradictory judgments inadmissible due to failure of triple identity of parties, object, and cause in pension recalculation disputes

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În primul litigiu, prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub număr de dosar x/2009 (disjunsă din dosarul nr. x/2009), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Camera Deputaţilor prin Secretarul General, solicitând instanţei, ca prin sentinţa pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei să stabilească, să actualizeze şi să comunice Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale cuantumul corect al venitului brut lunar al funcţionarului public parlamentar aflat în activitate, în baza căruia se calculează cuantumul pensiei de serviciu şi obligarea pârâtei la plata diferenţelor nete de 2442 RON, reprezentând pensie de serviciu, cuvenită şi neachitată.

Prin precizările depuse la dosarul cauzei, la data de 16.09.2009, pârâta a invocat excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a solicitat declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca instanţă de fond în soluţionarea în primă instanţă a litigiilor de asigurări sociale, în temeiul disp. art. 154-155 din Legea 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sentinţa civilă nr. 4185/26.11.2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 3985/30.09.2010 a Înaltei Curţii de Casaşie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia necompetenţei materială invocată de pârâtă, cauza fiind declinată spre competentă soluţionare în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 14.12.2010 sub nr. x/2010.

La data de 19.12.2011, reclamantul a depus precizare a acţiunii arătând că obiectul acţiunii constă în: să se constate nulitatea absolută a actului adiţional nr. x/19.12.2007; să se anuleze adeverinţa nr. x/24.06.2008 şi decizia nr. 230847/28.08.2008; să se constate că începând cu data de 28.08.2008 venitul brut actualizat este în cuantum de 5356 RON; să fie obligată pârâta la plata de despăgubiri în cuantum de 35800 RON reprezentând diferenţe brute pensie de serviciu şi daune morale în cuantum de 10.000 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 1361 din 13 februarie 2011 pronunţată în dosarul nr. x/2010, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins excepţia tardivităţii, invocată de pârâtă; a respins contestaţia precizată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Camera Deputaţilor prin Secretariatul General, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, A. a declarat recurs, care, prin decizia civilă nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

În al doilea litigiu, prin cererea iniţial înregistrată pe rolul Tribunalului Bucuresti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018 la data de 29.03.2018, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, B., C., D. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze decizia de debit nr. x din data de 20 februarie 2018, să se constate faptul că punctajul mediu anual corect calculat este cel stabilit pe baza stagiului complet de cotizare de 25 ani, aferent vârstei de 55 ani, la data deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, la plata sumei de 79.863 RON, rezultată din suma de 113.853 RON reprezentând diferenţa între pensia contributivă cuvenită şi pensia contributivă efectiv plătită în perioada 27.09.2007-30.04.2016, diferenţă calculată în baza raportului de expertiză contabilă întocmit de către domnul expert E., în dosarul nr. x/2016 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti/Secţia A VIII-A conflicte de muncă şi asigurări sociale, din care se va scădea suma de 33.990 RON achitată în lunile septembrie 2016 şi mai 2017 (32.102 RON + 1.888 RON = 33.990 RON); să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, la plata sumei de 82.632 RON, rezultată din suma de 113.066 RON reprezentând diferenţa între pensia de serviciu cuvenită şi pensia de serviciu efectiv plătită în perioada 01.09.2010 - 30.04.2016, diferenţă calculată în baza raportului de expertiză contabilă întocmit de către domnul expert E., în dosarul nr. x/2016 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti/Secţia A VIII-A conflicte de muncă şi asigurări sociale, din care, se va scădea suma de 30.434 RON achitată în lunile noiembrie 2016 şi noiembrie 2017, (23.554 RON + 6.880 RON = 30.434 RON); să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, la plata dobânzii legale, începând cu data de 24 noiembrie 2014 până la data plăţii efective; obligarea pârâţilor la plata daunelor morale în sumă de 20.000 RON.

Prin încheierea de şedinţă din data de 11.07.2018 a fost admisă excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pe rolul acestei instanţe dosarul a fost înregistrat la data de 31.08.2018.

Prin sentinţa civilă nr. 2390/06.04.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paraţilor B., C., D., şi, in consecinţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceştia, ca fiind promovata împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins excepţia lipsei de interes, invocată de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiată. A admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru pretenţiile aferente perioadei 27.09.2007-01.10.2011, şi, în consecinţă, a respins aceste pretenţii, ca fiind prescrise. A admis în parte actiunea. A anulat decizia de debit nr. x/20.02.2018 emisă de pârâtă şi a respins în rest acţiunea, ca neîntemeiată; totodată, a obligat pârata la plata catre reclamant a sumei de 1200 RON cu titlu de cheltuieli de judecata.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 02.06.2021, petentul A. în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, B., C., D., a formulat cerere de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 2390/06.04.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în sensul să se oblige pârâta instituţie a administraţiei publice centrale să aducă la îndeplinire, de îndată, dispoziţiile sentinţei civile nr. 4625, executorie, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti/Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în şedinţa publică de la data de 06 iunie 2018, în dosarul nr. x/2018, în sensul emiterii deciziei privind actualizarea pensiei de serviciu, calcularea diferenţelor de încasat, în cuantum de 204.019 RON, ordonanţarea şi virarea acestora în contul de card, începând cu data de l noiembrie 2015.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 444 din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 4952/29.06.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepţia tardivităţii formulării cererii de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 2390/06.04.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în consecinţă, a fost respinsă ca tardivă cererea de completare a dispozitivului privind pe reclamantul A. formulată în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, B., C. şi D. - Şef Serviciu Juridic şi Executare Silită Casa Teritorială de Pensii a Municipiului Bucureşti.

Prin decizia nr. 6520 din 14 decembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca tardiv formulat apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile 2390/6.04.2021; totodată a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva aceleiaşi hotărâri.

Prin decizia civilă nr. 6521/2021 din 14 decembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Top of FormBottom of Formrespins ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile 4952/29.06.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a.

La data de 13 ianuarie 2022, A. a arătat că înţelege să formuleze cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 6521/2021 din 14 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018 of FormBottom of Form, susţinând în esenţă, că aceasta este potrivnică şi încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

În argumentarea cererii, revizuentul susţine, în sinteză, că este întrunită cerinţa triplei identităţi: părţi (A., Casa Naţională de Pensii Publice, Casa Teritorială de Pensii a Municipiului Pucureşti şi Camera Deputaţilor), obiect (contestarea cuantumului pensiei de serviciu eronat stabilit prin deciziile de actualizare, emise cu încălcarea normelor legale privind salarizarea funcţionarilor publici plătiţi din fonduri publice) şi cauză (actualizarea pensiilor de serviciu ale foştilor funcţionari publici parlamentari, având ca temeiuri de drept dispoziţiile Legii nr. 215 din data de 21 iulie 2015).

Totodată, revizuentul arată că manifestarea rolului activ în aflarea adevărului, prevăzut de art. 22 alin. (2) C. proc. civ., în mod vădit neîndoielnic, nu s-a realizat în dosarul nr. x/2018, atâta vreme cât, interpretând greşit componentele pensiei aflată în plată, sursele de finanţare a acestora şi temeiurile de drept aplicabile, evidenţiate sintetic în dispozitivele hotărârilor analizate, omisiunea de a se pronunţa asupra concluziilor suplimentului la raportul contabil judiciar întocmit în baza obiectivelor dispuse de instanţă prin încheierea din data 29 septembrie 2020, a condus inevitabil la pronunţarea unei hotărâri vădit nefondate.

Solicită admiterea cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată, să se constate faptul că decizia nr. 4572 din 07 septembrie 2012, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia A VII-A pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2010, intrată în puterea lucrului judecat, vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti.

În baza art. 513 alin. (4) C. proc. civ., solicită să se anuleze, cea din urmă hotărâre, în speţă, fiind vorba de decizia civile nr. 6521 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia A VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în şedinţa publică de la data de 14 decembrie 2021, în dosarul nr. x/2018, care înfrânge principiul autorităţii de lucru judecat, ce rezultă din decizia nr. 4572 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia A VII-A pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în şedinţa publică de la data de 07 septembrie 2012, în dosarul nr. x/2010.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii prezentei căi extraordinare de atac, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă, reţinând următoarele considerente:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi promovată dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Dispoziţiile art. 513 alin. (4) C. proc. civ., forma în vigoare la data promovării litigiului în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită, prevăd următoarele: "Daca instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotărârea atacată, iar in cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotărâre. Se va face aratare de hotărârea dată în revizuire, în josul originalului hotărârii revizuite".

Contrarietatea de hotărâri subzistă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) să existe două hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul litigiului. b) hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, existând aşadar între ele tripla identitate de elemente specifică autorităţii de lucru judecat: părţi, obiect, cauză. c) în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat, pentru că altfel, dacă instanţa a luat în dezbatere această excepţie şi a respins-o, ea nu mai poate fi reiterată în revizuire, la aceasta opunându-se însăşi puterea de lucru judecat a rezolvării date excepţiei procesuale respective; d) revizuentul să ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât instanţa de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalităţii celor două hotărâri potrivnice, ci doar constată dacă ultima a nesocotit puterea de lucru judecat a celei pronunţate mai întâi şi pe acest temei menţine prima hotărâre, anulând-o pe cea de-a doua.

Condiţiile anterior menţionate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerinţe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Având în vedere aceste precizări, se constată că raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

În speţă, condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile mai sus citate nu sunt îndeplinite, întrucât hotărârile confruntate au fost pronunţate asupra unor cereri diferite şi nu se poate reţine că ne aflăm în ipoteza unei identităţi de cauză sau de părţi.

Astfel, în primul litigiu care a format obiectul dosarului nr. x/2010, prin decizia civilă irevocabilă nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa de control judiciar a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Camera Deputaţilor prin Secretariatul General.

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Camera Deputaţilor prin Secretarul General, solicitase instanţei, ca prin sentinţa pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei să stabilească, să actualizeze şi să comunice Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale cuantumul corect al venitului brut lunar al funcţionarului public parlamentar aflat în activitate, în baza căruia se calculează cuantumul pensiei de serviciu şi obligarea pârâtei la plata diferenţelor nete de 2442 RON, reprezentând pensie de serviciu, cuvenită şi neachitată; nulitatea absolută a actului adiţional nr. x/19.12.2007; anularea adeverinţei nr. x/24.06.2008 şi deciziei nr. 230847/28.08.2008; să se constate că începând cu data de 28.08.2008 venitul brut actualizat este în cuantum de 5356 RON; să fie obligată pârâta la plata de despăgubiri în cuantum de 35800 RON reprezentând diferenţe brute pensie de serviciu şi daune morale în cuantum de 10.000 RON.

În cel de al doilea litigiu, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, B., C., D. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze decizia de debit nr. x din data de 20 februarie 2018, să se constate faptul că punctajul mediu anual corect calculat este cel stabilit pe baza stagiului complet de cotizare de 25 ani, aferent vârstei de 55 ani, la data deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, la plata sumei de 79.863 RON, rezultată din suma de 113.853lei reprezentând diferenţa între pensia contributivă cuvenită şi pensia contributivă efectiv plătită în perioada 27.09.2007-30.04.2016, diferenţă calculată în baza raportului de expertiză contabilă întocmit de către domnul expert E., în dosarul nr. x/2016 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti/Secţia A VIII-A conflicte de muncă şi asigurări sociale, din care se va scădea suma de 33.990 RON achitată în lunile septembrie 2016 şi mai 2017 (32.102 RON + 1.888 RON = 33.990 RON); să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, la plata sumei de 82.632 RON, rezultată din suma de 113.066 RON reprezentând diferenţa între pensia de serviciu cuvenită şi pensia de serviciu efectiv plătită în perioada 01.09.2010 - 30.04.2016, diferenţă calculată în baza raportului de expertiză contabilă întocmit de către domnul expert E., în dosarul nr. x/2016 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti/Secţia A VIII-A conflicte de muncă şi asigurări sociale, din care, se va scădea suma de 30.434 RON achitată în lunile noiembrie 2016 şi noiembrie 2017, (23.554 RON + 6.880 RON = 30.434 RON); să se oblige pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, la plata dobânzii legale, începând cu data de 24 noiembrie 2014 până la data plăţii efective; obligarea pârâţilor la plata daunelor morale în sumă de 20.000 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 2390/06.04.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paraţilor B., C., D., şi, in consecinţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceştia, ca fiind promovata împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins excepţia lipsei de interes, invocată de pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti prin întâmpinare, ca neîntemeiată. A admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru pretenţiile aferente perioadei 27.09.2007-01.10.2011, şi, în consecinţă, a respins aceste pretenţii, ca fiind prescrise. A admis în parte actiunea. A anulat decizia de debit nr. x/20.02.2018 emisă de pârâtă şi a respins în rest acţiunea, ca neîntemeiată; totodată, a obligat pârata la plata catre reclamant a sumei de 1200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 2390/06.04.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, petentul A. în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, B., C., D. solicitase instanţei să se oblige pârâta instituţie a administraţiei publice centrale să aducă la îndeplinire, de îndată, dispoziţiile sentinţei civile nr. 4625, executorie, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în şedinţa publică de la data de 06 iunie 2018, în dosarul nr. x/2018, în sensul emiterii deciziei privind actualizarea pensiei de serviciu, calcularea diferenţelor de încasat, în cuantum de 204.019 RON, ordonanţarea şi virarea acestora în contul de card, începând cu data de l noiembrie 2015.

Prin decizia nr. 6520 din 14.12.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca tardiv formulat apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile 2390/6.04.2021; totodată a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva aceleiaşi hotărâri.

De asemenea, prin decizia civilă nr. 6521/2021 din 14 decembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Top of FormBottom of Formrespins ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile 4952/29.06.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a, prin care a fost admisă excepţia tardivităţii formulării cererii de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 2390/06.04.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalul Bucureşti şi, în consecinţă, a fost respinsă ca tardivă cererea de completare a dispozitivului privind pe reclamantul A..

Astfel, pentru situaţia descrisă nu este întrunită cerinţa ca hotărârile să fi fost pronunţate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, faţă de cel anterior şi a cărui autoritate de lucru judecat să o încalce.

"Una şi aceeaşi pricină", în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., semnifică întrunirea condiţiei triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză, cu privire la cereri de chemare în judecată distincte, soluţionate în dosare separate, în aşa fel încât soluţionarea celei de-a doua pricini a adus atingere puterii de lucru judecat a soluţiilor pronunţate anterior.

Trebuie menţionat că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.

Totodată, este de observat că, invocându-se motivul de revizuire vizând contrarietatea de hotărâri, s-au adus în discuţie aspecte de fond ale pricinilor, tinzându-se în realitate la o nouă judecată, situaţie inadmisibilă faţă de dispoziţiile procedurale, dar şi în raport de prevederile art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cu referire la respectarea principiului securităţii raporturilor juridice.

În mod constant, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluţionat definitiv şi irevocabil, numai în scopul de a obţine o rejudecare a cauzei; revizuirea nu poate avea semnificaţia unui "apel deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanţe esenţiale şi imperative.

Aşa fiind, cum pentru admisibilitatea cererii de revizuire este necesară îndeplinirea cumulativă a condiţiei triplei identităţi - de părţi, obiect şi cauză - între pricinile soluţionate prin hotărârile pretins contradictorii, iar în speţă, aceasta nu se confirmă, Înalta Curte va impune părţilor concluzia că hotărârile nu sunt potrivnice în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sens în care va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 6521/2021 din 14 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2022.