Passive procedural standing for declaratory property actions involving dissolved leasing parties and municipal authorities

Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a VI-a Civilă la 11 noiembrie 2019, reclamanta A.. S.R.L. prin lichidator judiciar B., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Bucureşti prin Primar General, Consiliul Local al Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti şi Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 Bucureşti, a solicitat să se constate existenţa unui drept de proprietate în patrimoniul reclamantei asupra apartamentului din Bucureşti nr. 22 Aleea x, bloc D40.

Prin sentinţa civilă nr. 459 din 28 mai 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Consiliul Local Sector 6 Bucureşti şi a anulat cererea formulată împotriva acestui pârât. A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 şi a fost respinsă cererea formulată de reclamanta A.. S.R.L. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Bucureşti şi a fost respinsă cererea formulată de reclamanta A.. S.R.L. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamanta A.. S.R.L., prin care a solicitat schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul respingerii excepţiei calităţii procesuale pasive a pârâtelor şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

Prin decizia civilă nr. 1221 A din 7 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VI-a Civilă a fost respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta A.. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 459 din 28 mai 2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VI-a Civilă, în dosarul nr. x/2019.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta A.. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi a sentinţei apelate şi, pe cale de consecinţă, respingerea excepţiei calităţii procesuale pasive a pârâtelor şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

În argumentarea memoriului de recurs, reclamanta A.. S.R.L. susţine că decizia atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea si aplicarea greşită a normelor de drept - respectiv art. 36 C. proc. civ., privind calitatea procesuală, întrucât în mod eronat au apreciat că intimatele-pârâte nu au calitate procesuală pasivă, deoarece nu sunt parte în raportul contractual dedus judecăţii.

În acest context, recurenta susţine că nu a dedus analizei instanţei un raport contractual, ci o situaţie de fapt şi de drept, respectiv existenţa în patrimoniul său a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, acţiunea în constatare fiind întemeiată în drept şi pe dispoziţiile art. 35 C. proc. civ.

Nicio instanţă nu a precizat însă cine ar avea calitate procesuală pasivă, de vreme ce contractantul debitoarei, societatea de leasing C. S.A. (fosta D.) a fost dizolvată, lichidată şi radiată, iar bunul imobil care face obiectul contractului se afla în posesia reclamantei pe teritoriul administrativ al Unităţii Administrativ-Teritoriale Bucureşti şi al Subunităţii Administrativ-Teritoriale sector 6.

In tabelul definitiv consolidat al recurentei figurează drept creditori Administraţia Sector 2 a Finanţelor Publice cu o creanţă garantată de 1.280.870 RON şi Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 cu o creanţă bugetară de 13.187 RON, reprezentând impozite neachitate şi accesorii pentru imobilul în litigiu.

In cadrul procedurii lichidării, pentru îndestularea creditorilor garantaţi şi bugetari menţionaţi, se impune valorificarea activelor reclamantei, singurul activ fiind însă imobilul arătat.

Pentru valorificarea activului, trebuie însă să existe un titlu de proprietate în formă autentică şi înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al recurentei, motiv pentru care s-a formulat prezenta acţiune.

Aşadar, recurenta nu are la dispoziţie acţiunea în uzucapiune, având în vedere că de la data de 12 februarie 2017, data radierii/încetării existenţei C. S.A. (fosta D.), nu au trecut încă 10 ani.

Dacă instanţele ar fi fost convinse de raţionamentul lor juridic, ar fi expus în motivare şi cine are calitate procesuală pasivă în cauză, de vreme ce societatea de leasing C. S.A. (fosta D.) nu mai exista, lichidatorul acesteia a primit descărcare de gestiune prin raportul de lichidare, iar în acest raport nu a fost menţionat acest bun imobil.

In cazul de faţă, recurenta susţine că are interes în revendicarea bunurilor fără stăpân, UAT Municipiul Bucureşti şi/sau SAT Sector 6, acestea fiind chiar şi în accepţiunea instanţei de apel "persoana care are vocaţie la dobândirea dreptului de proprietate, sau persoana care are un interes să conteste dreptul de proprietate al reclamantei". De asemenea, Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 are interes în recuperarea debitelor - impozite pe proprietate din valorificarea bunului imobil.

In concluzie, faţă de împrejurarea că bunul imobil care a făcut obiectul contractului de leasing se află în posesia recurentei pe teritoriul administrativ al Unităţii Administrativ-Teritoriale Bucureşti şi al Subunităţii Administrativ-Teritoriale Sector 6 şi că vânzătorul/societatea de leasing nu mai există, recurenta apreciază că intimaţii-pârâţi au calitate procesuală pasivă în cauza de faţă.

Prin întâmpinările depuse de intimatele CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 6 AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI şi DIRECŢIA GENERALĂ DE IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE SECTOR 6 s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei atacate ca fiind legală şi temeinică.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reţine că recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. S.R.L. prin lichidator judiciar B. este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea pronunţată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În argumentarea acestui motiv de recurs, se susţine că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea normelor de drept material, respectiv art. 36 C. proc. civ. privind calitatea procesuală, în sensul că instanţa de apel, în mod eronat a apreciat că intimatele-pârâte nu au calitate procesuală pasivă, deoarece nu sunt parte în raportul contractual dedus judecăţii.

Prealabil analizării memoriului de recurs, Înalta Curte constată că criticile evocate de recurentă şi întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se referă la încălcarea normelor de drept material - art. 36 C. proc. civ. ce vizează calitatea procesuală a părţilor din litigiul dedus judecăţii.

Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care vizează neregularităţi de ordin procedural ce sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziţii ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură şi care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.

Potrivit art. 36 C. proc. civ. "calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

În motivarea cererii introductive de instanţă, se reţine că reclamanta A.. S.R.L. a solicitat să se constate existenţa unui drept de proprietate în patrimoniul său asupra apartamentului nr. x din Bucureşti, Aleea x, ca urmare a încheierii de către aceasta cu societatea D. S.A. a contractului de leasing financiar nr. x/11.07.2008 având ca obiect apartamentul menţionat, cu o durată contractuală de 60 de luni şi o valoare a imobilului de 84.210 Euro.

Prima instanţă a soluţionat cauza pe cale de excepţie, reţinând că pârâtul Consiliul local Sector 6 nu are capacitate de folosinţă, în timp ce pârâţii Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 şi Municipiul Bucureşti nu au calitate procesuală pasivă.

În acest context, prima instanţă a evidenţiat împrejurarea, potrivit cu care, Consiliul Local al Sectorului 6 Bucureşti nu poate sta în judecată, având în vedere că nu este decât o autoritate deliberativă fără personalitate juridică, iar în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 şi Municipiul Bucureşti, s-a reţinut că reclamanta a solicitat să se constate existenţa dreptului său de proprietate asupra unui bun pe care a susţinut că îl deţine în baza unui contract de leasing, însă pârâţii chemaţi în judecată sunt terţi faţă de acest contract, care nu îi obligă în niciun fel, raportat la prevederile art. 1270 alin. (1) C. civ., potrivit cărora, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.

Având în vedere finalitatea ce se urmăreşte prin prezenta acţiune, respectiv de constatare a existenţei dreptului de proprietate asupra unui bun imobil în patrimoniul recurentei-reclamante, calitatea procesuală pasivă poate aparţine doar acelor persoane care au vocaţie la dobândirea dreptului de proprietate sau a persoanei care are un interes să conteste dreptul de proprietate.

Astfel, atât instanţa de fond cât şi cea de apel au reţinut că pârâtele Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 6 şi Municipiul Bucureşti nu se plasează, sub niciun aspect, în opoziţie de interese cu recurenta-reclamantă cu referire la dreptul de proprietate asupra bunului ce a făcut obiectul contractului de leasing, de asemenea, s-a constatat în mod corect că nici locul situării bunului nu prezintă relevantă în justificarea calităţii procesuale pasive.

In acest context, Înalta Curte constată că instanţa de apel, în mod corect a reţinut în considerente susţinerea caracterului de acţiune în constatare declaratorie a cererii nu este suficientă pentru a conferi calitate procesuală pasivă pârâţilor indicaţi de reclamantă.

Aşadar, din perspectiva cerinţelor impuse de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., se constată că recurenta nu a invocat nicio neregularitate de ordin procedural ce ar putea conduce la nulitatea actului, respectiv a deciziei atacate.

Pentru toate argumentele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. S.R.L. prin lichidator judiciar B. împotriva deciziei civile nr. 1221 A din 7 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VI-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. S.R.L. prin lichidator judiciar B. împotriva deciziei civile nr. 1221 A din 7 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VI-a Civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi MUNICIPIUL BUCUREŞTI PRIN PRIMAR GENERAL, CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 6 AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI şi DIRECŢIA GENERALĂ DE IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE SECTOR 6.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 noiembrie 2022.