Cassation inadmissible in insurance matters following legislative exclusion of the extraordinary appeal route

Şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2022

Asupra recursului civil de faţă:

Prin cererea înregistrată la data de 5 noiembrie 2019 pe rolul Tribunalului Arad – secţia a II-a civilă, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi cu intervenientul forţat - chemat în garanţie C., a solicitat obligarea pârâtei, în calitate de asigurător, la plata daunelor materiale şi morale care i-au fost cauzate în accidentul de circulaţie din 9 decembrie 2018, după cum urmează: daune materiale în sumă 6.174,85 RON, reprezentând costurile generate de consultaţii, radiografii, medicamente, aparate medicale, tratamente şi terapii de recuperare, produse sanitare şi de igienă personală, combustibil pentru deplasări; daune morale în sumă totală de 500.000 euro, pentru prejudiciile de ordin nepatrimonial ce i-au fost cauzate; de asemenea, reclamantul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererea înregistrată la data de 12 noiembrie 2019 pe rolul Tribunalului Arad – secţia a II-a civilă, sub nr. x/2019, reclamanta D., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi cu intervenientul forţat - chemat în garanţie C., a solicitat obligarea pârâtei, în calitate de asigurător, la plata daunelor materiale şi morale care i-au fost cauzate în accidentul de circulaţie din 9 decembrie 2018, după cum urmează: daune materiale în sumă 22.102,26 RON, sumă care cuprinde mai multe categorii de cheltuieli; o despăgubire periodică lunară în sumă de 4.261,91 RON; daune morale în sumă totală de 1.000.000 euro, pentru prejudiciile de ordin nepatrimonial ce i-au fost cauzate; de asemenea, reclamanta a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

La data de 21 ianuarie 2020, SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ARAD a înregistrat o cerere de intervenţie accesorie în dosarul nr. x/2019, prin care a arătat că susţine poziţia procesuală a reclamantei D., solicitând obligarea pârâtei B. S.A., în calitate de asigurător, la plata cheltuielilor de spitalizare ocazionate cu internarea victimei D. pe secţia Ortopedie şi Traumatologie a spitalului, suma pretinsă fiind de 38.168,86 RON, emisă în decontul de cheltuieli al pacientei D., care a fost internată în perioada 09.12.2018-21.12.2018.

De asemenea, SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ARAD a înregistrat, la aceeaşi dată, o cerere de intervenţie accesorie în dosarul nr. x/2019, prin care a solicitat obligarea pârâtei B. S.A., în calitate de asigurător, la plata cheltuielilor de spitalizare ocazionate cu internarea victimei A. pe secţia Chirurgie Generală a spitalului, suma pretinsă fiind de 16.386,98 RON, emisă în decontul de cheltuieli al pacientului A., care a fost internat în perioada 09.12.2018-21.12.2018.

Prin încheierea din 9 martie 2020, pronunţată de Tribunalul Arad – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a dispus conexarea dosarului nr. x/2019 la dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 139 din C. proc. civ.

La data de 7 septembrie 2020, reclamanta D. a înregistrat o precizare/completare a cuantumului daunelor materiale, iar la 30 octombrie 2020, a depus o cerere de majorare a pretenţiilor civile, în condiţiile art. 204 alin. (2) din C. proc. civ., cu suma de 4.296,04 RON, reprezentând cheltuielile efectuate în timpul procesului.

Tot la 30 octombrie 2020, reclamantul A. a înregistrat o cerere de majorare a pretenţiilor civile, în condiţiile art. 204 alin. (2) din C. proc. civ., cu suma de 1.234 RON, reprezentând cheltuielile efectuate în timpul procesului.

Pârâta B. S.A. a depus, în 11 decembrie 2021, întâmpinare şi cerere de chemare în garanţie în dosarul nr. x/2019, iar în data de 13 decembrie 2021, în dosarul nr. x/2019 . Prin cererea de chemare în garanţie a intervenientului forţat C. pârâta a solicitat, în termenele şi în condiţiile art. 64, art. 65, art. 72 şi următ., art. 209 din C. proc. civ., art. 336 din C. pen. şi art. 25 din Legea nr. 132/2017, încuviinţarea în principiu a cererii de chemare în garanţie şi admiterea pe fond, în sensul obligării chematului în garanţie la plata daunelor materiale, morale şi spezelor de judecată ce se vor stabili în cauză.

Tribunalul Arad – secţia a II-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 316 din 4 mai 2021, a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamanţii D. şi A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi intervenientul forţat C.; pârâta B. S.A. a fost obligată să plătească reclamantului A. suma de 7.408,85 RON (daune materiale) şi suma de 200.000 euro, în echivalent în RON la data plăţii; pârâta a fost obligată să plătească reclamantei D. următoarele sume:

- 22.102,26 RON (daune materiale);

- 40.971,00 RON, reprezentând diferenţe salariale dintre sumele obţinute în anul 2018 de către aceasta şi concediile medicale aferente anilor 2019 şi 2020;

- o despăgubire periodică lunară de 4.261,11 RON până la vindecarea completă a acesteia, de la data producerii accidentului;

- 300.000 Euro (daune morale), în echivalent RON la data plăţii.

Prin aceeaşi sentinţă, Tribunalul Arad a respins celelalte pretenţii; a respins cererea de chemare în garanţie, formulată de pârâta B. S.A. împotriva chemaţilor în garanţie; a admis în principiu şi în fond cererea formulată de intervenientul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ARAD şi a obligat pe pârâta B. S.A. la plata către acesta a sumei de 16.386,98 RON, reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea a reclamantului A.; pârâta B. S.A. a fost obligată la plata către reclamanta D. a sumei de 10.287 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariul avocaţial şi expertize medico-legale, precum şi la plata sumei de 6.000 RON către reclamantul A., cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariul avocaţial.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii A. şi D., pârâta B. S.A. şi intervenientul forţat - chemat în garanţie C. au formulat apel, criticând-o pentru netemeinicie şi nelagalitate.

Prin decizia civilă nr. 775/A din 17 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a respins apelul declarat de reclamanţii D. şi A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi cu intervenientul forţat - chemat în garanţie C. împotriva sentinţei civile nr. 316 din 4 mai 2021 a Tribunalului Arad; s-a respins apelul declarat de intervenientul forţat - chemat în garanţie C. împotriva aceleiaşi sentinţe; s-a admis apelul declarat de pârâta B. S.A. împotriva sentinţei primei instanţe, care a fost schimbată în parte, în sensul reducerii cuantumului daunelor morale la plata cărora a fost obligată societatea de asigurare în favoarea reclamantului A. la suma de 100.000 euro, echivalent în RON la data plăţii.

Despăgubirea lunară periodică în cuantum de 4.261,91 RON va fi acordată reclamantei D. începând cu luna ianuarie 2021 şi până la încetarea încadrării în grad handicap grav cu asistent personal.

S-au respins cererile de intervenţie formulate de SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ARAD, în contradictoriu cu pârâta B. S.A.

S-a admis cererea de chemare în garanţie a intervenientului forţat C., formulată de pârâta B. S.A., chematul în garanţie C. fiind obligat să plătească pârâtei toate sumele ce le plăteşte aceasta reclamanţilor în baza hotărârii.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

La data de 18 martie 2022 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, sub nr. x/2019, recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 775/A din 17 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – secţia a II-a civilă.

Recurenta-pârâtă B. S.A. a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei recurate, în privinţa petitului privind acordarea daunelor morale şi a obligării sale la plata despăgubirii periodice lunare, cauza urmând să fie trimisă spre rejudecare în apel, în conformitate cu prevederile art. 497 din C. proc. civ.. A mai solicitat desfiinţarea în parte a actelor de executare efectuate în baza deciziei civile nr. 775/A/2021 a Curţii de Apel Timişoara – secţia a II-a civilă, cu consecinţa întoarcerii executării silite în conformitate cu art. 723 şi următoarele din C. proc. civ.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Intimaţii-reclamanţi D. şi A. au depus întâmpinări, prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în temeiul art. 483 alin. (2) din C. proc. civ. au invocat şi excepţia nulităţii recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. totodată, intimaţii-reclamanţi au solicitat obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.000 RON, fiecare, conform chitanţelor aflate la dosarul de recurs.

Recurenta-pârâtă nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluţia din 22 august 2022 s-a fixat termen la data de 3 noiembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, întrucât procesul este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de către intimaţii-reclamanţi A. şi D., care primează în faţa excepţiei nulităţii, întrucât vizează legalitatea căii de atac, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererilor de chemare în judecată formulate de reclamanţii A. şi D. (05.11.2019, respectiv 12.11.2019), legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele din materia asigurărilor.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Se mai reţine că instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

Faţă de cele anterior expuse, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat în cauză.

Totodată, Înalta Curte reţine că intimaţii-reclamanţi D. şi A. au fost nevoiţi să avanseze sume de bani pentru a formula apărări în prezentul recurs, constând în onorariul de avocat în cuantum de 2.000 RON, achitat de fiecare dintre aceştia, iar recurenta-pârâtă B. S.A. a formulat o cale de atac neprevăzută de lege, în acest fel dovedind o culpă procesuală care a produs un prejudiciu intimaţilor-reclamanţi.

Aşa fiind, în baza dispoziţiilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o va obliga pe recurenta-pârâtă la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă D. şi la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimatul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 775/A din 17 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – secţia a II-a civilă, ca inadmisibil.

Obligă recurenta-pârâtă B. S.A. la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă D. şi la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimatul-reclamant A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 noiembrie 2022.