Supreme Court annuls civil appeal for failure to pay court fees: mandatory admissibility condition under stamp duty ordinance

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 24 februarie 2020 pe rolul Tribunalului Constanţa – secţia a II-a Civilă, sub număr de dosar x/2010, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat obligarea pârâtei la plata către reclamanţi a sumei de 104.432,84 euro, reprezentând dobândă legală aferentă sumei de 950.000 euro, calculată din ziua imediat scadentă şi până la data plăţii, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Prin sentinţa civilă nr. 18 din 14 ianuarie 2021, pronunţată de Tribunalul Constanţa, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., fiind obligată pârâta C. S.R.L. să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 103498 euro, reprezentând dobândă legală aferentă sumei de 950000 euro.

A fost obligată pârâta C. S.R.L. să plătească reclamantului B. cheltuieli de judecată astfel: suma de 8575,6 RON constând în contravaloare taxă timbru şi suma de 1000 RON constând în contravaloare onorariu expert contabil.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta C. S.R.L. a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 340/2021 din 5 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respins ca nefondat.

În termen legal, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., pârâta C. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 340/2021 din 5 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Constanţa.

Intimaţii-reclamanţi B. şi A. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia netimbrării recursului şi execpţia tardivităţii acestuia. Pe fondul recursului, au solicitat, în esenţă, respingerea acestuia, ca nefondat.

La 10 ianuarie 2022, recurenta-pârâtă a transmis pe mail răspuns la adresa de regularizare prin care a învederat instanţei că nu mai doreşte să continue procedura judiciară în prezenta cauză, sens în care nu va achita taxa de timbru, pusă în vedere.

La termenul din 2 noiembrie 2022, completul de judecată a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 340/2021 din 5 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, va fi anulat ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă legală extrinsecă cererii de recurs este prevăzută sub sancţiunea nulităţii, nulitate necondiţionată de existenţa vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 6 C. proc. civ.

Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţa, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, instanţa va anula cererea sau o va soluţiona în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurenta nu s-a conformat obligaţiei ce-i revenea, menţionând expres că nu va achita taxa de timbru, întrucât nu mai doreşte să continue procedura judiciară în prezenta cauză.

Este de amintit că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal sesizată.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de lege.

Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi să anuleze, ca netimbrată, cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 340/2021 din 5 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Constatând culpa procesuală a recurentei în promovarea recursului de faţă şi în raport de solicitarea intimaţilor privind acordarea cheltuielilor de judecată, urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., să fie admisă cererea acestora, în sensul obligării recurentei-pârâte S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 16065 RON către intimatul-reclamant B. şi în sensul obligării recurentei-pârâte S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 16065 RON către intimatul-reclamant A., conform înscrisurilor doveditoare aflate la dosar .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrată cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 340/2021 din 5 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Obligă pe recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 16065 RON către intimatul-reclamant B..

Obligă pe recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 16065 RON către intimatul-reclamant A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2022.