Inadmissibility of cassation appeal in insurance contract litigation due to statutory exclusion of extraordinary remedies

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 27 mai 2021 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2021, reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), i-a chemat în judecată pe pârâţii S.C. A. S.R.L. şi B., solicitând obligarea la plata sumei de 569.388,36 RON compusă din: a) 213.333,33 RON, despăgubiri achitate de reclamant către C. şi D. reprezentând daune morale suferite pentru prejudiciile rezultate în urma accidentului de circulaţie şi cheltuieli de judecată; b) 266.666,66 RON, despăgubiri achitate de reclamant către E., F. şi G. reprezentând daune morale suferite pentru prejudiciile rezultate în urma accidentului de circulaţie; c) 39.919,09 RON, reprezentând dobânda legală solicitată de la data la care reclamantul a efectuat plata menţionată la punctul a) până la data introducerii prezentei acţiuni; d) 49.469,28 RON, reprezentând dobânda legală solicitată de la data la care reclamanta a efectuat plata menţionată la punctul b) până la data introducerii prezentei acţiuni; e) reclamantul a solicitat, de asemenea, cheltuielile de judecată, precum şi plata dobânzii legale penalizatoare calculată de la data introducerii acţiunii şi până la achitarea integrală a debitului, precum şi a celorlalte cheltuieli pe care le va face cu acest proces.

Prin sentinţa civilă nr. 155 din data de 04.11.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. A. S.R.L., invocată prin întâmpinare. A fost respinsă acţiunea în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă. A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), în contradictoriu cu pârâtul B.. A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 479.999,99 RON reprezentând despăgubiri achitate precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumei calculată de la data formulării acţiunii (26.05.2021) şi până la achitarea efectivă. S-a luat act că pârâta S.C. A. S.R.L. solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva sentinţei instanţei de fond, au declarat apel Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) şi B..

Prin decizia civilă nr. 156/2022 din 21 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă au fost respinse apelurile declarate de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) şi de către B. împotriva sentinţei nr. 155 din data de 04.11.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă.

Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel.

Intimata – pârâtă A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar intimatul – pârât B. a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii de recurs.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului, care primează în faţa excepţiei nulităţii, întrucât vizează principiul legalităţii căilor de atac.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 156/2022 din 21 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, prin care s-a soluţionat, cu caracter definitiv, acţiunea promovată de recurentul-reclamant Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) având ca obiect pretenţii izvorâte dintr-un contract de asigurare, fiind astfel dedus judecăţii o cerere privitoare la despagubiri în materie de asigurări.

Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, instanţa supremă reţine că prezentul recurs a fost declarat într-un litigiu din materia asigurărilor.

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv 27 mai 2021, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele din materia asigurărilor.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege. Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat în cauză de recurentul-reclamant BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA (B.A.A.R.) împotriva deciziei nr. 156/2022 din 21 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA (B.A.A.R.) împotriva deciziei nr. 156/2022 din 21 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 noiembrie 2022.