Insolvency observation period and res judicata: revision barred where prior rulings addressed same procedural stage, not contradictory final judgments

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 12.11.2020, sub nr. x/2014/a32 pe rolul Tribunalului Galaţi, reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator special B., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul lichidatorul judiciar C.I. C., să se dispună ca perioada 04.11.2014-26.09.2016 să fie perioada de observaţie a debitoarei reclamante, întrucât prin încheierea nr. 826 C. civ./04.11.2014, a fost deschisă procedura simplificată conform art. 71 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, aceasta având autoritate de lucru judecat, fiind înscrisă şi în registrul comerţului. A mai solicitat ca perioada 04.11.2014-26.09.2016 să fie perioada de observaţie a debitoarei reclamante, aceasta putând să desfăşoare activitate curentă şi să efectueze plăţi către creditorii cunoscuţi conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, deoarece dreptul de administrare a fost ridicat abia prin încheierea din 26.09.2019, cu autoritate de lucru judecat.

În drept, a invocat disp. art. 5 pct. 42, din Legea nr. 85/2014, coroborat cu art. 45 alin. (1) lit. r), art. 5 alin. (1), (2) şi 3 şi art. 22 alin. (6) C. proc. civ., art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

În apărare, pârâtul Lichidator Judiciar C.I. "C." a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii, a lipsei de obiect, a lipsei de interes, a lipsei calităţii de reprezentant, a lipsei calităţii procesuale pasive a C.I.I. C., a puterii de lucru judecat, a litispendenţei cu dosarul asociat a31, solicitând, totodată, şi amendarea reclamantei pentru formularea abuzivă a acţiunii. Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii, ca nefondată.

Prin sentinţa civilă nr. 226/2021 din 28.05.2021, pronunţată de Tribunalul Galaţi – secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014, s-a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta B., în contradictoriu cu C.I.I. "C.", ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel reclamanta B., solicitând desfiinţarea în totalitate a sentinţei civile nr. 226/2021 şi judecarea cererii formulate în baza încheierii nr. 826 C. civ./04.11.2014, încheierii din 26.09.2016 dosar a6 şi decizia nr. 415/A dosar a6.

Verificând legalitatea sentinţei nr. 226/2021, pronunţate de judecătorul-sindic în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Galaţi, prin decizia nr. 3/2022 din 12 ianuarie 2022, pronunţată în acelaşi dosar, nr. x/2014, Curtea de Apel Galaţi – secţia a II-a civilă a respins apelul formulat de B., asociat unic al S.C. A. S.R.L., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, B. a formulat cerere de revizuire prin care a solicitat desfiinţarea în totalitate a sentinţei civile nr. 226/28.05.2021 a Tribunalului Galaţi şi a deciziei civile nr. 3/12.01.2022 a Curţii de Apel Galaţi, apreciind că ambele hotărâri încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii 826/04.11.2014 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul x/2014, a deciziei civile nr. 413/21.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2014 şi a deciziei civile nr. 173/17.05.2017 pronunţată în dosarul nr. x/2014.

În motivare, revizuenta a arătat că sentinţa civilă nr. 226/28.05.2021 încalcă autoritatea de lucru judecat a decizia nr. 173 din 17 mai 2017, pronunţată de Tribunalul Galaţi, în care s-a statuat că judecătorul sindic, conform art. 45 alin. (1) lit. e) trebuia să judece orice cerere reglementată de Legea nr. 85/2014, în acest caz, cererea fiind formulată în temeiul art. 5 pct. 42 coroborat cu art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 85/2014.

A mai arătat că sentinţa civilă nr. 226/28.05.2021 mai încalcă autoritatea de lucru judecat a Încheierii 826/04.11.2014 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul x/2014, întrucât sentinţa din 26.09.2016 produce efecte anterioare, ceea ce ar însemna schimbarea încheierii nr. 826/04.11.2014.

A arătat că aceeaşi sentinţă încalcă şi autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 413/A/21.12.2016 prin faptul că debitoarea a avut până la 26.09.2016 administrator statutar şi s-a aflat în perioada de observaţie conform Legii nr. 85/2014.

În ce priveşte decizia civilă nr. 3/12.01.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi pronunţată în dosarul nr. x/2014, a arătat că aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 173/17.05.2017 prin judecarea eronată a primului şi al doilea motiv de apel precum şi decizia nr. 413/21.12.2016 prin judecarea faptului că intrarea în faliment s-a făcut prin încheierea din data de 26.09.2016, unde încheierea nr. 826/04.11.2014 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul x/2014 are autoritate de lucru judecat, iar decizia 413/21.12.2016 vizează atacarea cu apel a încheierii de îndreptare a erorii materiale din camera de consiliu din 26.09.2016. A arătat că prin încheierea nr. 826/04.11.2014 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul x/2014 s-a deschis procedura simplificată de insolvenţă a societăţii debitoare în baza art. 71 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 şi această încheiere are autoritate de lucru judecat. Susţine că încheierea de îndreptare eroare materială din 26.09.2016 modifică esenţial încheierea 826/04.11.2014, încălcându-se astfel dreptul de autoritate de lucru judecat.

Referitor la decizia civilă nr. 413/21.12.2016 pronunţată în apelul promovat împotriva încheierii din 26.09.2016 dată în cameră de consiliu, de îndreptare eroare materială, lămureşte faptul că debitoarea până la data pronunţării încheierii din camera de consiliu din data de 26.09.2016 a fost condusă de administratorul statutar B.. Toţi judecătorii s-au pronunţat, în sensul că încheierea de îndreptare eroare materială produce efecte din data de 4.11.2014, aspect de natură penală, întrucât nu se ţine cont de decizia nr. 413/21.12.2016.

A solicitat admiterea cererii aşa cum a fost formulată.

În drept, şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia a II-a civilă, urmare a disjungerii din dosarul nr. x/2022, la data de 20.04.2022, sub nr. x/2022, care, prin decizia civilă nr. 149/2022 din 20 aprilie 2022, a admis excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cererii de revizuire, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa materială de soluţionare a cererii de revizuire a sentinţei civile nr. 226/28.05.2021, pronunţată de Tribunalul Galaţi, în dosarul nr. x/2014, şi a deciziei civile nr. 3/12.01.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2014, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport de decizia civilă nr. 413/21.12.2016 şi decizia civilă nr. 173/17.05.2017 ale Curţii de Apel Galaţi, formulată de revizuenta B., în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi a dispus înaintarea dosarului la această instanţă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă, la data de 13 mai 2022, sub nr. x/2022.

Examinând cererea de revizuire formulată, prin prisma motivului de revizuire invocat şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:

Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. reglementează ipoteza existenţei unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Astfel, potrivit dispoziţiilor invocate, "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Invocarea normei de drept menţionate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Conform art. 430 C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat este reglementată astfel: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre".

Prin norma citată s-a urmărit înlăturarea încălcării autorităţii de lucru judecat atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, atât în ceea ce priveşte efectul negativ, cât şi cel pozitiv, astfel cum reiese din interpretarea prevederilor art. 431 C. proc. civ., iar, potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., "Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

În acest context, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat presupune existenţa unui proces în desfăşurare, în cadrul căruia se impun dezlegările anterioare ale instanţei, spre deosebire de efectul negativ, reglementat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care opreşte o nouă judecată în fond (bis de eadem re ne sit actio), în măsura în care există tripla identitate de elemente (părţi, obiect, cauză); în cadrul acestei căi extraordinare de atac, instanţa de revizuire nu efectuează o analiză de legalitate şi temeinicie a hotărârii atacate cu revizuire, ca un corolar al principiului res judicata caracteristic hotărârilor judecătoreşti definitive.

Înalta Curte reţine că analiza comparativă a dezlegărilor date în procesele arătate de revizuentă relevă că ele au vizat chestiuni date pe parcursul procesului între părţi, în diferite stadii procesuale ale cauzelor, inclusiv, în căile de atac exercitate, ori mijloacelor legale de care au uzat pe întreg parcursul lor judiciar, şi în niciun caz nu se poate reţine că statuările din al doilea proces ar intra în contradicţie cu statuările din primul sau vreun alt proces, cum neîntemeiat pretinde revizuenta.

În plus, în al doilea proces, soluţionat prin decizia civilă nr. 3/12.01.2022 au fost invocate toate aspectele arătate de revizuentă prin cererea de faţă ca fiind potrivnice, prin raportare la hotărârile date în acele procese statuându-se că reluarea acestor chestiuni excedează cadrului procesul circumscris de procedura revizuirii, neputându-se vorbi de o încălcare a autorităţii de lucru judecat a celor statuate prin acele hotărâri.

Această soluţie se impune pentru că în cadrul revizuirii nu se exercită un control judiciar asupra hotărârii date în al doilea proces, ci se verifică numai respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii din primul proces.

Acest efect al autorităţii de lucru judecat presupune existenţa unei chestiuni tranşate între aceleaşi părţi, care nu mai poate fi repusă în discuţie într-un proces ulterior, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă, ceea ce, aşa cum s-a arătat mai sus, nu poate fi vorba în speţă, hotărârile pretins potrivnice fiind pronunţate pe parcursul procesual dintre părţi.

În acest context, în măsura în care ar proceda la o examinare a legalităţii şi temeiniciei asupra modului în care au fost dezlegate chestiunile de drept arătate de revizuentă, instanţa de revizuire ar exercita o competenţă specifică unei instanţe de control judiciar şi ar cenzura o hotărâre judecătorească definitivă, ceea ce nu este permis.

Astfel, instanţa de revizuire reţine că nu are competenţa de a efectua o examinare a legalităţii şi temeiniciei hotărârilor potenţial potrivnice în opinia revizuentei pentru a decide care este cea corectă, întrucât scopul acestui motiv de revizuire nu este cel al corectării unor eventuale greşeli de judecată, ci de a asigura respectarea autorităţii de lucru judecat, chestiune care, aşa cum s-a arătat mai sus, nu a fost încălcată.

În concluzie, se observă că, în cadrul analizei realizate în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., în raport cu circumstanţele cauzei, nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a revizuirii formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul art. 513 alin. (1) din acelaşi Cod, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta B. în calitate de administrator special al debitoarei S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 226/2021 din 28 mai 2021, pronunţate de Tribunalul Galaţi – secţia a II-a civilă şi a deciziei nr. 3/2022 din 12 ianuarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi – secţia a II-a civilă, ambele în dosarul nr. x/2014.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 octombrie 2022.