Recourse inadmissible in social security conflict: exclusion of recourse against definitive pension house decisions under Law 263/2010.

Şedinţa publică din data de 8 iunie 2022

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin contestaţia înregistrată la 20.11.2020, pe rolul Tribunalului Suceava – secţia I Civilă, contestatoarea A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige intimata Casa Judeţeană de Pensii Suceava ca la stabilirea dreptului său de pensie să ia în considerare adeverinţele privind salariile, sporul de fidelitate şi alte venituri (premii) realizate în perioada 01.07.1985-01.03.1991, precum şi în perioada 1992-1997, înregistrate sub nr. x/24.11.2005 la S.C. B. S.A. – Sucursala Suceava.

Prin sentinţa nr. 1245/22.06.2021, Tribunalul Suceava – secţia I Civilă a admis în parte contestaţia şi a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare în care să fie valorificată adeverinţa nr. x/28.11.2015, emisă de S.C. B. S.A. – Sucursala Suceava, în ceea ce priveşte sporul de fidelitate, pentru perioadele de timp menţionate în adeverinţă; a respins cererea privind valorificarea premiilor.

Împotriva acestei sentinţe, ambele părţi au declarat apel.

Prin decizia nr. 1174/16.11.2021, Curtea de Apel Suceava – secţia I Civilă a respins apelurile ca nefondate.

Împotriva acestei din urmă decizii, A. a declarat recurs, solicitând casarea ei şi, pe cale de consecinţă, admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată, precum şi acordarea de daune morale constând în trei pensii lunare.

În motivare, după expunerea argumentelor de fapt care au determinat iniţierea demersului judiciar şi a etapelor procesuale anterioare, recurenta a arătat că decizia instanţei de apel este nelegală şi netemeinică, întrucât nu i-au fost avute în vedere apărările şi nu au fost valorificate adeverinţele depuse în dovedirea susţinerilor sale.

A mai arătat că decizia instanţei de apel este dată şi cu încălcarea principiului contradictorialităţii, susţinând, totodată, că, deşi întâmpinarea intimatei a vizat alt dosar de pensie şi veniturile aferente altei perioade, apărările acesteia au fost avute în vedere la pronunţarea soluţiei în cauză.

În continuare, autoarea căii de atac a afirmat că în perioada 01.07.1985-01.03.1991 a fost încadrată în muncă, obţinând venituri în acord global, care pot fi luate în considerare la stabilirea/recalcularea pensiilor, dacă au fost incluse în salariul brut şi dacă pentru acestea a fost achitată contribuţia de asigurări sociale, astfel cum s-a statuat şi prin Decizia nr. 19/17.10.2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii.

La 21.03.2022 intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.

Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., în art. 457.

În speţă, contestatoarea a învestit Tribunalul Suceava – secţia I Civilă la 20.11.2020 cu un conflict de asigurări sociale.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (...)".

Totodată, potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, împotriva hotărârilor prin care au fost soluţionate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunţate în materia conflictelor de asigurări sociale, care potrivit textului de lege evocat anterior, pot fi atacate numai cu apel.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că decizia nr. 1174/16.11.2021 a Curţii de Apel Suceava – secţia I Civilă, împotriva căreia s-a declarat prezentul recurs, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., coroborat cu art. art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, fiind exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs.

Cum recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 1174/16.11.2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava – secţia I Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 iunie 2022.