Perishment of appeal in shareholder resolution registration dispute quashed and remanded due to objective impediments

Şedinţa publică din data de 8 iunie 2022

Deliberând asupra recursului de faţă şi luând act că potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. (...)", reţine următoarele:

La 19.06.2020 Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa a transmis către Tribunalul Constanţa, în temeiul art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 116/2009, spre competentă soluţionare, cererea de intervenţie formulată de A. la cererea de depunere şi/sau menţionare acte nr. x/15.06.2020, având ca obiect menţionarea în registrul comerţului a hotărârii nr. 6/12.06.2020 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.C. B. S.A.

Prin sentinţa civilă nr. 683/21.07.2020, Tribunalul Constanţa – secţia a II-a Civilă a admis în principiu cererea de intervenţie, a admis cererea de depunere şi/sau menţionare acte nr. x/15.06.2020, formulată de S.C. B. S.A., a dispus menţionarea depunerii hotărârii nr. 6/12.06.2020 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.C. B. S.A. în registrul comerţului şi a respins cererea de intervenţie ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe, A. a declarat apel.

La 02.03.2021, apelantul a decedat, împrejurare în raport cu care prin încheierea din 15.03.2021, Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a constatat intervenită suspendarea de drept a judecăţii cauzei, potrivit art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 531/06.12.2021, Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a constatat perimat apelul.

Împotriva acestei decizii, apărătorul apelantului decedat a declarat recurs, în temeiul art. 87-88 C. proc. civ., solicitând casarea ei şi, în urma reţinerii cauzei spre rejudecare, respingerea excepţiei perimării, invocată din oficiu.

În motivare, a arătat că instanţa de apel a încălcat normele de procedură referitoare la perimare, întrucât lăsarea în nelucrare a cauzei mai mult de 6 luni nu s-a datorat unor motive imputabile acestuia sau moştenitorilor părţii pe care a reprezentat-o.

Astfel, a afirmat că decizia pronunţată în apel încalcă normele de drept material prevăzute de art. 115 din Legea nr. 36/1995, care prevăd că încheierea procedurii succesorale se poate realiza şi înaintea termenului de acceptare a succesiunii, doar dacă este neîndoielnic că nu mai sunt şi alte persoane ce ar deţine calitatea de succesibili.

În continuare, a prezentat demersurile efectuate pentru dezbaterea succesiunii de la data deschiderii ei, 02.03.2021 şi până la data exercitării căii extraordinare de atac, subliniind că în dosarul succesoral exista o îndoială rezonabilă în sensul că şi alte persoane ar mai fi îndreptăţite la moştenire.

Recurentul a mai arătat că procedura succesorală nu s-a putut finaliza din cauza a două hotărâri judecătoreşti, pentru obţinerea cărora au fost efectuate demersuri în mod continuu.

De asemenea, a afirmat că durata procedurii succesorale nu-i poate fi imputată, în măsura în care notarul public a refuzat să emită certificatul de moştenitor anterior expirării termenului de opţiune succesorală de 1 an.

În concluzie, a arătat că, faţă de situaţia de fapt expusă şi de demersurile concrete întreprinse pentru dezbaterea succesiunii, nu existau motive imputabile succesibililor pentru nereluarea judecăţii, lipsa certificatului de moştenitor nefiind determinată de pasivitatea părţii.

În drept, criticile recurentului au fost circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă la 14.02.2022, intimata S.C. B. S.A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La 16.05.2022 C. a depus note de şedinţă, prin care a solicitat introducerea sa în cauză, în calitate de moştenitor legal al defunctului A. şi admiterea căii de atac, astfel cum a fost formulată.

În argumentare, a indicat toate demersurile efectuate în vederea dezbaterii succesiunii, care înlătură culpa sa pentru lăsarea cauzei în nelucrare mai mult de 6 luni şi a precizat că notarul public a refuzat să emită certificatul de moştenitor în absenţa sentinţelor de desfacere a căsătoriilor încheiate de defunct, pentru obţinerea cărora a făcut o serie de demersuri.

A subliniat că atât timp cât reluarea judecăţii nu s-a solicitat, întrucât nu fusese dezbătută succesiunea, nefiind obţinute toate documentele relevante, în condiţiile în care aceste înscrisuri au fost cerute în mod constant până la obţinerea lor, nu se putea reţine culpa sa în lăsarea în nelucrare a dosarului.

În acest sens, a evocat considerentele deciziei nr. 2/2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, susţinând că, prin analogie, nici în procedura succesorală nu se poate imputa părţii lipsa unui act în vederea judecării cauzei sale, în ipoteza în care faptul care a generat lăsarea acesteia în nelucrare nu este supus controlului părţii, ci presupune parcurgerea unei proceduri reglementate de lege, în condiţiile şi la termenele stabilite de aceasta.

La fel ca şi autorul căii de atac, a afirmat că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 115 din Legea nr. 36/1995, dat fiind că în dosarul succesoral există îndoiala rezonabilă că ar fi şi alte persoane îndreptăţite la moştenire, iar procedura nu s-ar fi putut încheia înainte de expirarea termenului de 1 an de la data deschiderii succesiunii.

În dovedire, a depus certificatul de calitate de moştenitor legal nr. 32/04.04.2022, emis de Biroul Notarial Individual D. şi înscrisuri privind acţiunile întreprinse.

La termenul de astăzi, C. a fost introdus în proces, în calitate de recurent.

Analizând actele dosarului şi decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte reţine următoarele:

În prealabil, se cuvine notat că solicitarea titularului recursului, de casare a deciziei date în apel, cu reţinerea cauzei spre rejudecare, nu poate fi primită, întrucât nu este conformă art. 497 C. proc. civ., în forma aplicabilă din momentul învestirii primei instanţe, text care nu permite casarea cu reţinere, ci doar soluţia casării cu trimitere.

Chestiunea de drept supusă analizei în recurs vizează aplicarea de către instanţa de apel a dispoziţiilor legale referitoare la instituţia perimării.

În speţă, la 15.03.2021, ca urmare a intervenirii decesului reclamantului A., s-a constatat intervenită suspendarea de drept a judecăţii apelului, în temeiul dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin decizia recurată, s-a constatat perimat apelul, instanţa apreciind că lăsarea pricinii în nelucrare timp de 6 luni s-a datorat culpei părţii şi că demersurile efectuate de C. în perioada cuprinsă între 23.11.2021 şi 19.03.2022 pentru identificarea moştenitorilor defunctului A. şi pentru eliberarea certificatului de calitate de moştenitor nu sunt de natură a atrage incidenţa vreunui caz de suspendare sau întrerupere a termenului de perimare din cauză.

Această dezlegare este rezultatul greşitei aplicări a dispoziţiilor legale în materia perimării.

Perimarea reprezintă o sancţiune procedurală ce operează de drept şi este determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului.

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni".

Iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, "Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuie efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

Din interpretarea art. 416 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., rezultă că pentru a opera perimarea cererii, trebuie ca pricina să rămână în nelucrare timp de 6 luni, ca termenul de perimare să nu fi fost întrerupt ori suspendat pentru vreuna din cauzele indicate la art. 417 şi 418 C. proc. civ., iar lăsarea cauzei în nelucrare să nu se datoreze unor motive imputabile părţii.

Una dintre situaţiile în care un proces rămâne în nelucrare este cea pe care o reglementează art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. – decesul părţii, caz în care suspendarea judecăţii intervine de drept, independent de voinţa părţii, până la introducerea în cauză a moştenitorilor.

Potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ., reluarea judecăţii litigiului în acest caz se realizează prin cererea de redeschidere a procesului formulată de partea interesată, "făcută cu arătarea moştenitorilor".

Prin urmare, redeschiderea judecăţii nu se poate solicita decât atunci când se cunosc persoanele care au calitate de moştenitor, dat fiind că ea determină şi preluarea poziţiei procesuale a părţii decedate.

În cauză, analiza actelor dosarului relevă că de la data suspendării cauzei, 15.03.2021 şi până la pronunţarea deciziei recurate, 06.12.2021, nu s-a efectuat niciun act de procedură.

În acest interval, moştenitorul defunctului A. a depus diligenţe pentru finalizarea procedurii succesorale, dar aceasta nu s-a putut realiza anterior expirării termenului legal de opţiune succesorală, întrucât notarul public a apreciat că şi alte persoane ar putea fi îndreptăţite la succesiune.

În aceste condiţii, existenţa impedimentelor obiective care au împiedicat finalizarea procedurii succesorale şi eliberarea dovezii calităţii de moştenitor cu celeritate nu relevă lipsa de stăruinţă fundamentată pe neglijenţă şi delăsare din partea recurentului introdus în proces, cât timp acesta a efectuat demersuri legale pentru identificarea moştenitorilor în cauză, manifestând pe toată durata suspendării apelului un interes real pentru finalizarea judecăţii procesului.

Aşa fiind, faţă de considerentele expuse mai sus, Înalta Curte reţine că recurentului nu i se putea imputa nicio culpă pentru rămânerea pricinii în nelucrare mai mult de 6 luni, de vreme ce identificarea moştenitorilor, necesară pentru soluţionarea căii de atac devolutive, nu s-a datorat unei atitudini procesuale pasive din partea sa, ci unei cauze independente de voinţa acestuia.

Se cuvine reiterat că potrivit art. 416 alin. (3) C. proc. civ., "Nu constituie cauze de perimare cazurile când (…), din motive care nu sunt imputabile părţii, (…) nu se poate fixa termen de judecată".

Prin urmare, sancţiunea perimării nu era operantă la data pronunţării deciziei recurate.

De vreme ce lăsarea pricinii în nelucrare pe o perioadă mai mare de 6 luni nu s-a datorat unor motive imputabile părţii, Înalta Curte constată că decizia recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a art. 416 alin. (3) C. proc. civ., împrejurare care imprimă hotărârii atacate un viciu de legalitate prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Faţă de incidenţa acestei ipoteze de casare, ale cărei consecinţe se răsfrâng asupra întregii decizii recurate, analiza criticilor recurentului subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu se mai impune a fi realizată.

În concluzie, constatând că decizia civilă recurată a fost dată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute de art. 416 alin. (3) C. proc. civ. şi că vătămarea produsă părţii astfel nu poate fi înlăturată decât prin casarea hotărârii, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (2) şi art. 497 C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia recurată şi va trimite cauza curţii de apel pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant C. împotriva deciziei civile nr. 531/06.12.2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează decizia civilă atacată şi trimite cauza curţii de apel pentru continuarea judecăţii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 iunie 2022.