Revision application rejected: challenge to forestry faculty “tradition” criterion barred by intra vires ruling.

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2022

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cadrul procesual

1.1 Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava la data de 19 noiembrie 2019, înregistrată sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva R.A. Bucureşti:

- suspendarea executării actelor administrative reprezentând Rezultatul selecţiei dosarelor pentru concursul de selecţie în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar - rezultatul privind selecţia candidaţilor în vederea ocupării posturilor de inginer silvic stagiar conform anunţului x/24.10.2019, rezultate publicate la link-ul: http:/www.x.ro/files/content/bucuresti/Rezultat Concurs Stagiari 2019, pdf) şi Rezultatul soluţionării contestaţiilor depuse la selecţia dosarelor concursului de selecţie în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă;

- anularea actului administrativ reprezentând Rezultatul selecţiei dosarelor pentru examenul/concursul cu privire la rezultatele concursului de selecţie în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, rezultate afişate la 15.11.2019 şi Rezultatul soluţionării contestaţiilor depuse la selecţia dosarelor la concursul de selecţie în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la data de 3 decembrie 2019, pârâta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Bucureşti a invocat, pe cale de excepţie, inadmisibilitatea cererii de suspendare a executării actelor administrative reprezentând Rezultatul selecţiei dosarelor pentru concursul de selecţie în vederea ocupării postului de inginer silvic stagiar, deoarece reclamantul nu a contestat pe cale administrativă acest rezultat; lipsa de interes a reclamantului cu privire la suspendarea executării "Rezultatului selecţiei dosarelor pentru concursul de selecţie în vederea ocupării postului de inginer silvic stagiar deoarece dosarul petentului a fost validat pentru a intra în etapa următoare de concurs şi rămânerea fară obiect a cererii de suspendare a "Rezultatului privind selecţia candidaţilor în vederea ocupării posturilor de inginer silvic stagiar conform anunţului x/24.10.2019", întrucât în urma solicitării petentului înregistrată la Romsilva sub nr. x/19.11.2019, prin care a cerut suspendarea derulării concursului, prin Nota nr. x/25.11.2019 postată pe site-ul Romsilva în data de 25.11.2019, ora 15:50, a fost suspendat concursul.

De asemenea, a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, arătând că reclamantul nu a contestat pe cale administrativă criteriile de concurs, respectiv anunţul de concurs care le cuprindea, şi nu a sesizat mai întâi CNCD în procedurile specifice.

La data de 20 ianuarie 2020, reclamantul A. a depus precizări, prin care a arătat că solicită suspendarea şi anularea întregii proceduri de concurs.

1.2 Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 23 din 13 februarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ si fiscal: a respins excepţiile inadmisibilităţii, lipsei de obiect a cererii de suspendare şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii; a admis excepţia lipsei de interes şi a respins cererea de suspendare ca atare; a admis acţiunea modificată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva R.A.; a anulat procedura de concurs în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar declanşată potrivit anunţului nr. x/24.10.2019; a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.570 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

1.3 Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei nr. 23 din 13 februarie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva R.A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii recursului şi excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. De asemenea, a depus note scrise şi dovada achitării onorariului de avocat.

Excepţiile tardivităţii şi nulităţii recursului au fost examinate cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., şi respinse în şedinţa publică din 4 mai 2022.

1.4 Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Prin decizia nr. 2774 din 17 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019, s-a admis recursul formulat de pârâta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva R.A. împotriva sentinţei nr. 23 din 13 februarie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal; a fost casată în parte sentinţa atacată şi s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată; a fost menţinută în rest sentinţa atacată.

2. Revizuirea exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 2774 din 17 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

2.1 Motivele cererii de revizuire

Revizuentul a arătat că motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut şi reprezintă o consecinţă a nesocotirii principiului disponibilităţii, în virtutea căruia reclamantul este acela care stabileşte limitele judecăţii, prin obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenţia concret formulată.

În opinia sa, prin sintagma "lucru cerut" trebuie să se înţeleagă numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecăţii.

Astfel, în raport de aceste consideraţii teoretice, a înţeles să invoce prima dintre ipotezele textului legal, susţinând că instanţa de recurs s-a pronuţat asupra asupra unor lucruri care nu s-au cerut, respectiv asupra legalităţii "tradiţiei facultăţii din Braşov, în detrimentul celei din Suceava, acesta neconstituind obiect al cererii introductive.

Revizuentul a susţinut că motivarea completului nr. 2 vizează un lucru care nu s-a cerut, verificarea legalităţii "tradiţiei facultăţii din Braşov, în detrimentul celei din Suceava", ca şi criteriu de discriminare, în sensul O.G. nr. 137/2000.

Practic completul 2 recurs al ICCJ a validat o nouă discriminare determinată de "tradiţia facultăţii", care a favorizat absolvenţii facultăţii de Silvicultură din Braşov, criteriu, care în opinia judecătorului, este obiectiv şi nu a prejudiciat toţi candidaţii proveniţi de la Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea de Silvicultură, care au participat la Concursul organizat de RNP pentru selecţia candidaţilor in vederea ocupării posturilor de inginer silvic stagiar conform anunţului x/24.10.2019. În opinia judecătorului, absolvenţii de la facultatea de Silvicultură, Univeristatea Braşov, sunt superiori candidaţilor proveniţi de la Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea de Silvicultură, întrucât au absolvit o "facultate cu tradiţie - de top". Ceea ce susţine judecătorul reprezintă un precedent periculos, validând printr-o hotărâre judecătorească, o discriminare evidenta, respectiv a avantajării la participarea la un concurs public.

De asemenea, revizuentul a susţinut că ar fi trebuit ca la primirea cauzei, domnul judecător B. să se fi abţinut de la soluţionarea recursului.

Revizuentul a făcut trimitere la celelalte soluţii pronunţate de ICCJ în dosarele similare, în care s-au respins recursurile formulate de RNP la acţiunile iniţiate de colegii reclamantului, respectiv - dosar x/2019 (C.) - Decizia nr. 3263/2022 din 07.06.2022; dosar x/2019 (D.) - Decizia nr. 1969/2022 din 31.03.2022; dosar x/2019 (E.) - Decizia nr. 2413/14 aprilie 2021; dosar x/2020 (F.) - Decizia nr. 2909/2022 din 24.05.2022.

A invocat efectul pozitiv al lucrului judecat, instituit prin dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. După cum reiese din aceste prevederi legale, nu este necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o problemă litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent de calitatea soluţiei anterioare (dacă este sau nu corectă).

În speţa de faţă, efectul pozitiv al lucrului judecat, este reprezentat prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în Dosarele nr. x/2019, y/2019, z/2019, w/2020, revizuentul fiind îndrituit să invoce excepţia, chiar dacă nu a fost parte în dosarul care s-a judecat, în virtutea celor stipulate în art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

Cu privire la acest aspect, a indicat jurisprudenta ICCJ în susţinerea efectului pozitiv al lucrului judecat, instituit prin dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., respectiv Decizia nr. 2787/12.06.2014, Decizia nr. 1893/10.05.2018 ale secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

În final, revizuentul a reiterat motivele de nelegalitate ale organizării concursului expuse în faţa instanţei de fond şi a instanţei de recurs.

2.2 Apărările intimatei

Prin întâmpinarea formulată, intimata Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a solicitat respingerea revizuirii ca inadmisibilă.

Pe fond, a solicitat menţinerea ca temeinică şi legală a deciziei atacate, apreciind că prin aceasta instanţa de control judiciar nu a acordat altceva decât s-a cerut.

Astfel, în opinia sa, revizuirea de faţă este un recurs deghizat, în condiţiile în care instanta de revizuire este ţinută doar să stabilească dacă instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere s-a pronunţat extrapetita, iar nu să analizeze temeinicia hotărârii supusă revizuirii.

2.3 Procedura de soluţionare a revizuirii

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de revizuire şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de 509-513 C. proc. civ., coroborat cu art. 194-200 şi art. 201 alin. (1), (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

Prin rezoluţia din data de 22 august 2022, s-a fixat termen de judecată la data de 8 decembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Înalta Curte analizând cererea de revizuire, în raport cu motivele invocate, cu apărările formulate şi cu dispoziţiile procedurale aplicabile, o va respinge pentru considerentele în continuare arătate.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că, strict formal, prezenta cerere de revizuire nu este inadmisibilă, întrucât este vorba despre o hotărâre care evocă fondul, iar motivul invocat este prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., urmând să respingă excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire invocată de intimată.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. se referă la hotărârea pronunţată asupra fondului sau care evocă fondul, prin care instanţa judecătorească s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut.

Textul analizat implică următoarele exigenţe: limitele judecăţii, sub aspectul obiectului acesteia, să fi fost determinate concret şi legal prin cererea de chemare în judecată sau prin cererea reconvenţională ori prin cererea intervenientului voluntar şi principal; revizuentul să aibă în vedere obiectul cererii, nu temeiurile acesteia sau mijloacele de apărare; sub motivul prevăzut de art. 509 pct. 1 să nu se formuleze cereri noi.

Deşi, astfel cum s-a reţinut, strict formal, prezenta revizuire nu este inadmisibilă, ipoteza cazului invocat de titularul cererii, respectiv că instanţa de recurs s-a pronunţat asupra asupra unor lucruri care nu s-au cerut, respectiv asupra legalităţii "tradiţiei facultăţii din Braşov, în detrimentul celei din Suceava, care nu constituie obiect al cererii introductive, nu se regăsesc în raport de circumstanţele de fapt şi de drept în care a fost soluţionat, prin decizia nr. 2774 din 17 mai 2022, recursul declarat de pârâta RNP Romsilva.

Decelarea susţinerilor în fapt din cererea revizuentului conduce la neîncadrarea lor în niciuna dintre limitele stabilite prin dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată astfel cum a fost modificat îl constituie suspendarea şi anularea întregii proceduri de concurs în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar declanşată potrivit anunţului x/24.10.2019.

Astfel, prin încheierea nr. 15 din data de 17 martie 2020 având ca obiect cererea de completare a dispozitivului sentinţei nr. 23 din 13 februarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, s-a reţinut că instanţa a reţinut că reclamantul a formulat o acţiune iniţială prin care a solicitat anularea rezultatului afişat la 15.11.2019 şi a rezultatului contestaţiei la acestea şi a actelor subsecvente, precum şi suspendarea executării lor, dar că ulterior, prin precizările depuse de reclamant la 17.01.2020, 20.01.2020, 21.01.2020, 06.02.2020, acesta a solicitat anularea întregii proceduri de concurs, modificare de acţiune de care instanţa a luat act ca atare, fiind legal formulată în condiţiile art. 204 alin. (3) C. proc. civ., verificate expres în şedinţa din 11.02.2020.

Prin aceeaşi încheiere, prin care s-a respins cererea de completare, s-a reţinut că nu există un echivoc în interpretarea dispoziţiei instanţei pronunţate în prezenta cauză. Hotărârea în dispozitivul ei, precum şi în expunerile ample ale considerentelor, este clară în a reţine ca obiect al judecăţii şi a dispune, anularea întregii proceduri de concurs, aşadar în toate actele ce presupun acest concurs. Este de notat exprimarea clară a dispozitivului, amintită anterior (admite acţiunea modificată, anulează procedura de concurs, iar nu anulează anumite acte din concurs), şi de asemenea exprimarea clară a considerentelor relativ la întreaga procedura de concurs.

Or, în motivarea incidenţei tezei art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pe care a fost întemeiată cererea de revizuire, revizuentul a susţinut că motivarea completului nr. 2. vizează un lucru care nu s-a cerut, respectiv verificarea legalităţii "tradiţiei facultăţii din Braşov, în detrimentul celei din Suceava", ca şi criteriu de discriminare, în sensul O.G. nr. 137/2000, precum şi că unul dintre membrii completului de judecată trebuia să formuleze declaratie de abţinere de la soluţionarea recursului, ori că în cauză trebuia reţinută autoritatea de lucru judecat a hotărârilor pronunţate în soluţionarea acţiunilor formulate de colegii reclamantului, pe care le-a indicat în concret.

Având de soluţionat recursul declarat de pârâtă, Înalta Curte s-a pronunţat pe criticile formulate de aceasta, analizând, totodată şi apărările formulate de reclamant.

Astfel, s-a reţinut de instanţa de recurs că argumentele circumscrise de pârâtă motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. sunt invocate în mod nereal, având în vedere că în ceea ce priveşte modificarea acţiunii, aceasta s-a făcut cu acordul pârâtei, astfel cum rezultă din încheierea din 11 februarie 2020, contrar susţinerilor acesteia din memoriul de recurs.

Însă, s-a constatat că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşita a normelor de drept material, devenind incidente prevederile art. 488, alin. (1), pct. 8 C. proc. civ.

Din motivarea deciziei pronunţată în recurs se constată că prezintă forţă obligatorie statuările instanţei de control judiciar, în cuprinsul cărora a fost dezvoltat un alt raţionament logico-juridic care a condus la soluţia de respingere ca nefondate a pretenţiilor solicitate de către reclamant, fără ca acest aspect să poată constitui premisa juridică a cazului de revizuire întemeiat pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. invocat de revizuent. Esenţial de reţinut în cauză este faptul că instanţa de recurs s-a pronunţat în limitele învestirii sale, fiind datoare să cerceteze criticile formulate în recurs de către Romsilva, privind soluţia primei instanţe bazată şi pe reţinerea că prin criteriile de selecţie, pârâta l-ar fi discriminat pe reclamant, şi să expună propriul raţionament în rejudecarea cauzei, ca urmare a casării sentinţei recurate.

În aceste condiţii, reprezintă doar un argument în plus în susţinerea reţinerilor din considerentele hotărârii ţinând de modalitatea în care instanţa a înţeles să-şi argumenteze soluţia adoptată trimiterea la site-ul oficial al Ministerului Educaţiei cu privire la cele două facultăţi în discuţie, aspect care a fost reinterpretat de revizuent în sensul că instanţa de recurs a procedat la verificarea legalităţii "tradiţiei facultăţii din Braşov, în detrimentul celei din Suceava", ca şi criteriu de discriminare, în sensul O.G. nr. 137/2000, vizând astfel un lucru care nu s-a cerut, acesta fiind motivul care, în opinia sa, fundamentează cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

Or, în limitele învestirii, şi raportat la obiectul dedus judecăţii, instanţa de recurs a analizat argumentele părţilor, prin prisma probatoriului administrat în cauză, expunând raţionamentul logico-juridic, consecinţa juridică fiind aceea de reformare a soluţiei primei instanţe şi de respingere, ca nefondate, a pretenţiilor solicitate de reclamant, pentru argumentele proprii ale instanţei de control judiciar.

Astfel, susţinerile revizuentului nu îndeplinesc una dintre exigenţele impuse de textul de lege invocat de acesta în sensul ca revizuentul să aibă în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, nu temeiurile acesteia sau mijloacele de apărare, şi, implicit raţionamentul logico-juridic ori argumentarea soluţiei de către instanţa de judecată.

În fine, în ceea ce priveşte susţinerile revizuentului cu privire la faptul că unul dintre membrii completului de judecată nu s-a abţinut de la soluţionarea recursului, ori că instanţa de recurs nu a ţinut cont de efectul pozitiv al lucrului judecat reprezentat prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarele în care s-au judecat acţiunile formulate de colegii săi în contradictoriu cu aceeaşi pârâtă, este evident, în considerarea celor anterior reţinute, că acestea nu fundamentează teza din temeiul juridic pe care revizuentul şi-a întemeiat prezenta cerere de revizuire, respectiv că instanţa de recurs s-a pronuţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.

În concluzie, Înalta Curte constată că, prin motivele invocate, se reiau criticile formulate în calea de atac a recursului, demersul judiciar fiind construit ca o rejudecare a unei hotărâri intrate în puterea lucrului judecat.

Prin urmare, în lipsa unei circumstanţe substanţiale şi imperative de natură să justifice redeschiderea procesului judecat definitiv, prezenta revizuire nu poate fi admisă, în contextul în care chestiunile de drept invocate au fost analizate într-un dublu grad de jurisdicţie, în conformitate cu dispoziţiile legale.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 513 din C. proc. civ., va respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de intimata-pârâtă şi va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire invocată de intimata-pârâtă Regia Naţională a Pădurilor Romsilva R.A.

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 2774 din 17 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.