Conflict of interest for mayor approving procurement contracts with spouse's company

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate anularea raportului de evaluare întocmit în dosarul nr. x din data de 18.11.2020 şi să se constate ca nu exista motive pentru existenta stării de incompatibilitate.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 116 din 10 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 116 din 10 iunie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În contextul prezentării detaliate a situaţiei de fapt şi a considerentelor sentinţei recurate, recurentul-reclamant a susţinut că prin semnarea actelor în discuţie nu s-a urmărit obţinerea unui interes personal de natură patrimonială, întrucât actele nu au fost semnate în mod fictiv, ci prin încheierea acestora s-a urmărit procurarea unor servicii pentru primărie, în condiţii mult mai avantajoase, astfel încât principalul scop a fost achiziţionarea unor bunuri necesare primăriei, plata fiind făcută pentru aceste aspecte şi în aceste condiţii.

Astfel, în opinia sa, nu poate fi vorba despre o încălcare a dispoziţiilor legale în ce priveşte lipsa integrităţii, raportat la suma mică care a fost plătită de primărie societăţii comerciale în decursul anilor 2017-2018, respectiv suma de 14851 RON.

În fine, recurentul a mai susţinut că instanţa de judecată a avut în vedere numai raportul ANI, în care s-a stabilit folosul material obţinut de soţia reclamantului în sumă de 14851 RON, fără a ţine cont de raportul de expertiza extrajudiciară realizat la cererea reclamantului, încuviinţat în cadrul probatoriului cu titlu de înscrisuri.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute.

În esenţă, enunţând dispoziţiile legale care reglementează conflictul de interese şi aspectele de fapt reţinute prin actul administrativ contestat, a susţinut că raportul de evaluare nr. x/18.11.2020 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a reţinut conflictul de interese în care s-a aflat reclamantul A., a respectat prevederile legale respective.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 5 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 8 decembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

1.1 În fapt, prin Raportul de evaluare nr. x/18.11.2020 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, urmare a procesului de evaluare, s-a stabilit cu privire la domnul A., primar al Comunei Dudeşti, jud. Brăila, că au fost identificate elemente în sensul existenţei unui conflict de interese, întrucât în perioada exercitării funcţiei de primar pentru mandatul 2016 - 2020, a aprobat şi a semnat acte administrative (10 rapoarte de necesitate, 35 ordonanţări de plată şi 35 ordine de plată) care au produs (ca urmare a executării contractelor comerciale de furnizare de produse - achiziţie directă - încheiate între Primăria Comunei Dudeşti, judeţul Brăila şi S.C. B. S.R.L., societate la care soţia sa deţine calitatea de asociat unic şi funcţia de administrator) un folos material pentru soţia sa (constând în încasarea sumei de 14.851 RON şi pe cale de consecinţă, în creşterea cifrei de afaceri şi a profitului S.C. B. S.R.L.

1.2 Cadrul legal aplicabil în speţa dedusă judecăţii

A. Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare

- Art. 70 "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

- Art. 71 "Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitate, integritate, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".

- Art. 76 alin. (1) "Primarii şi viceprimarii... sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I".

- Art. 76 alin. (2) "Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută".

B. Legea nr. 393/2004, privind Statutul aleşilor locali:

- Art. 75: "aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv."

Aminteşte Înalta Curte că situaţia conflictului de interese, ca instituţie juridică, atât administrativă cât şi penală, are în vedere modul în care o persoană îşi exercită atribuţiile pe care le deţine, în temeiul unei funcţii/calităţi pe care o deţine, relativ la eventuala creare a unui context favorabil, a unui beneficiu ori a unui avantaj, pentru sine, pentru soţ, sau pentru o serie de alte persoane fizice sau juridice cu care dezvoltă diferite relaţii.

Funcţia de autoritate publică este o funcţie specială, persoana care o deţine trebuind să fie aptă să participe la luarea deciziilor în cadrul acelei autorităţi, şi respectiv este o funcţie electivă, care presupune reprezentarea cetăţenilor ce şi-au exprimat acordul, prin vot, în sensul atribuirii către o persoană a respectivei calităţi.

Aşa cum s-a reţinut constant în practica judecătorească, raţiunea instituirii acestei stări de conflict de interese, ca şi în cazul celorlalte reglementate de Legea nr. 161/2003, precum şi de alte acte normative, este aceea de a înlătura orice suspiciune, orice dubiu rezonabil cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuţiilor şi competenţelor legale de către funcţionarii publici şi de către demnitari, fără a fi necesar să se dovedească, pentru stabilirea conflictului de interese, a unui prejudiciu produs în patrimoniul instituţiilor publice sau a bugetului statului.

Aşadar, avantajul patrimonial, chiar şi eventual sau viitor fiind, se circumscrie sintagmei de interes personal, mai ales că legiuitorul nu distinge cu privire la faptul că acest interes personal trebuie, în mod obligatoriu, să fi fost materializat.

2. Analiza criticilor de nelegalitate invocate de recurentul-reclamant

În acest context factual şi juridic, instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită de reclamantul A. cu contestaţia împotriva Raportului de evaluare întocmit în dosarul nr. x din data de 18.11.2020 de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, prin care a solicitat anularea acestuia.

Prin sentinţa recurată, acţiunea a fost respinsă, reclamantul formulând critici de nelegalitate, circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a invocat, în esenţă, aspecte similare cu cele din faţa primei instanţe, privind inexistenţa conflictului de interese prin raportare la faptul că respectivele achiziţii s-au făcut în interesul primăriei, critici pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar şi să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Astfel, instanţa de control judiciar constată că reclamantul A. a deţinut mandatul 2016 - 2020 de primar al comunei Dudeşti, jud. Brăila, conform încheierii din data de 16.06.2016, emisă de Judecătoria Făurei, jud. Brăila, privind validarea alegerii în funcţia de primar al comunei Dudeşti, jud. Brăila, iar potrivit informaţiilor transmise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, soţia reclamantului deţine, între altele, funcţia de administrator şi calitatea de asociat unic (începând cu data de 13.10.2005) în cadrul S.C. B. S.R.L. (având ca obiect de activitate principal "comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare"):

În calitate de primar pentru mandatul 2016 - 2020, reclamantul A. a semnat o serie de acte administrative (10 rapoarte de necesitate, 35 ordonanţări de plată şi 35 ordine de plată) urmare acestora au fost executate contracte comerciale de furnizare de produse - achiziţie directă - încheiate între Primăria Comunei Dudeşti, judeţul Brăila şi S.C. B. S.R.L., societate la care soţia sa deţine calitatea de asociat unic şi funcţia de administrator, în urma cărora s-a produs un folos material pentru soţia sa, constând în încasarea sumei de 14.851 RON.

Potrivit dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003, antereferite, conflictul de interese reprezintă situaţia în care persoana ce exercită o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi a altor acte normative, iar din prevederile art. 76 din acelaşi act normativ, rezultă că primarul este obligat să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.

Aşa fiind, pentru existenţa unui conflict de interese este necesară întrunirea cumulativă a trei elemente: deţinerea unei funcţii publice, semnarea unor acte juridice sau emiterea unor acte administrative/dispoziţii - în exercitarea acestei funcţii şi obţinerea de către soţie a unui folos material în urma deciziile emise.

În aceste condiţii, în raport de situaţia de fapt reţinută şi necontestată de recurentul-reclamant, este cert că acesta s-a aflat în situaţia în care, din cauza interesului personal de natură patrimonială, nu si-a îndeplinit atribuţiile ce îi revin în calitate de ales local, în conformitate cu principiile care stau la baza exercitării funcţiei sale publice. Persoanele care exercită o funcţie publică se află în conflict de interese nu doar atunci când în exercitarea funcţiei prin decizia luată sau prin participarea la luarea unei decizii se produce un beneficiu (de natură materială sau personală), ci şi atunci când au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu pentru sine sau rudele sale, conform art. 75 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, astfel cum s-a reţinut anterior.

Reclamantul avea obligaţia ca în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să manifeste o atitudine imparţială, transparentă în adoptarea deciziilor şi în virtutea funcţiei pe care o ocupa, interpretarea dată de acesta în justificarea faptelor sale care contravin prevederilor ce reglementează regimul juridic al conflictului de interese, respectiv că au profitat primăriei, prin semnarea actelor în discuţie urmărindu-se procurarea unor servicii pentru primărie, în condiţii mult mai avantajoase, argument adus atât în faţa primei instanţe, cât şi prin memoriul de recurs, neputând conduce la infirmarea legalităţii raportului de evaluare contestat.

Pentru existenţa conflictului de interese nu este necesar ca funcţionarul să fi avantajat, prin decizia sa, în mod efectiv, una dintre părţi, ci este suficient să fi luat o decizie în condiţiile în care, datorită situaţiei în care se afla, ar fi putut fi influenţat de interesul patrimonial în discuţie. Din acest motiv este nerelevant dacă achiziţiile în litigiu s-au realizat la preţul de piaţă sau la un preţ inferior, relevant fiind doar caracterul oneros al contractelor derulate cu firma deţinută de soţia reclamantului.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 116 din 10 iunie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.