Sectoral reference value for judicial salaries: illegality of individual administrative act and distinction between annulment of classification order and prior res judicata on payment obligations

Şedinţa publică din data de 6 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 28.03.2019 sub numărul x/2019, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. şi L. au formulat plângere împotriva Răspunsului nr. x/08.03.2019 emis de Ministerul Justiţiei la contestaţia formulată împotriva Ordinului nr. 99/C/08.01.2019, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Arad, solicitând:

1. Anularea în parte a Ordinului nr. 99/C/08.01.2019, respectiv poziţiile din anexa 8 care se referă la reclamanţi;

2. Obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea unui alt ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanţilor şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 440,16 RON începând cu 09.04.2015, respectiv de 484,18 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015) începând cu 01.12.2015;

3. Obligarea pârâţilor la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale dintre venitul calculat potrivit referinţelor sectoriale menţionate anterior şi venitul efectiv plătit aferent perioadelor 09.04.2015 - 30.11.2015 (VRS 440,16) şi începând cu 01.12.2015 (VRS 484,18 RON), sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 935 din 5 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

"Respinge excepţia inadmisibilităţii, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Admite excepţia prescripţiei, invocată prin întâmpinare, şi respinge ca prescrise pretenţiile anterioare datei de 28.03.2016.

Respinge ca rămase fără obiect capetele 1 şi 2 din cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., L., J., K., L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Arad, pentru perioada ulterioară datei de 1.12.2016.

Admite excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată prin întâmpinare, în ceea ce priveşte pretenţiile aferente perioadei 28.03.2016-30.11.2016.".

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 935 din 5 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., L., J., K. şi L. şi în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 au solicitat admiterea recursului, casarea, în parte, a sentinţei recurate şi, în rejudecare, anularea în parte a Ordinului nr. 99/C/08.01.2019 referitor la poziţiile din Anexa 8 care se referă la reclamanţi şi obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea unui ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanţilor şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum 484,18 RON, pentru perioada 28.03.2016 – 30.11.2016.

Arată recurenţii că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra capătului de cerere privind anularea răspunsului nr. x/08.03.2019 emis de Ministerul Justiţiei prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Ordinului nr. 99/C/08.01.2019, anularea în parte a acestui ordin şi, mai important, nu s-a pronunţat pe fondul pretenţiei solicitate la pct. 2 din petitul acţiunii, care constă în faptul emiterii unui alt ordin de reîncadrare a reclamanţilor şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială de 484,18 RON începând cu 01.12.2015.

Astfel, arată recurenţii că trebuia admis acest capăt de cerere pentru perioada 28.03.2016 – 30.11.2016, întrucât la data de 01.12.2016 a intervenit Ordinul MJ nr. 4988/C/29.11.2019 prin care s-a dispus recalcularea cu VRS 848,18 RON.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte constată că, la data de 29 noiembrie 2019, pârâtul Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 4988C/29.11.2019, prin care s-a dispus recalcularea indemnizaţiilor judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi asistenţilor judiciari prin raportare la valoarea de referinţă sectorială 484,18 RON, respectiv:

"Art. 1 (1) În perioada 01.12.2016-31.12.2017, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie brută de încadrare brută lunară, stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 484,18 RON, drepturile salariale calculându-se în mod corespunzător.

(2) În perioada 01.01.2018-31.12.2018, în aplicarea dispoziţiilor Legii cadru nr. 153/2017, drepturile salariale pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari se recalculează, având în vedere cele menţionate la alin. (1).(...)

Totodată, prin Ordinul nr. 99/C/04.01.2019 emis de Ministrul Justiţiei s-a prevăzut că:

"Art. 1 (1) În perioada 09.04.2015 – 30.11.2015, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţii de Apel Timişoarase stabilesc prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON, conform celor prevăzute în anexele 1-18.

(2) În perioada 01.12.2015 – 31.12.2017, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara se stabilesc prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON, conform celor prevăzute în anexele 1-18.

(3) În perioada 01.01.2018 – 30.06.2018, în aplicarea dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara se recalculează, având în vedere cele menţionate la alin. (2), conform celor prevăzute în anexele 1-18.

Art. 2 Plata diferenţelor băneşti rezultate din aplicarea prezentului ordin se relizează numai după alocarea sumelor corespunzătoare în bugetele Ministerului Justiţiei, Curţii de Apel Bucureşti şi tribunalelor din circumscripţia acesteia, în acord cu prevederile legale care reglementează finanţele publice. (...)"

Reclamanţii, judecători în cadrul Judecătoriei Arad şi, respectiv, Tribunalul Arad au solicitat prin cererea înregistrată a data de 28.03.2019 sub numărul x/2019 anularea, în parte, a Ordinului anterior menţionat, respectiv poziţiile din anexa 8 care se referă la reclamanţi, obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea unui alt ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanţilor şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 440,16 RON începând cu 09.04.2015, respectiv de 484,18 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015) începând cu 01.12.2015 şi obligarea pârâţilor la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale dintre venitul calculat potrivit referinţelor sectoriale menţionate anterior şi venitul efectiv plătit aferent perioadelor 09.04.2015 - 30.11.2015 (VRS 440,16) şi începând cu 01.12.2015 (VRS 484,18 RON), sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

În sensul celor solicitate, reclamanţii au depus copia deciziei civile nr. 840/27.05.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, de Curtea de Apel Craiova care a admis apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 195/2019 prin care a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanţii din prezenta cauză şi au fost obligaţi pârâţii Tribunalul Arad şi Ministerul Justiţiei la recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 484,18 RON începând cu data de 31.01.2016, şi la plata diferenţelor dintre venitul calculat potrivit valorii de referinţă sectorială de 484,18 RON şi venituri efectiv plătit, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda penalizatoare aferentă. În urma admiterii apelului, Curtea de Apel Craiova a schimbat în parte sentinţa şi a respins ca rămasă fără obiect cererea privind recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, raportat la VRS de 484,18 RON, în ceea ce priveşte perioada ulterioară datei de 1.12.2016.

Mergând pe raţionamentul instanţei de fond care a apreciat că între al treilea capăt de cerere formulat în prezenta cauză şi al treilea capăt de cerere formulat în dosarul nr. x/2019 există o identitate de părţi, obiect şi cauză întrucât reclamanţii au solicitat în contradictoriu cu aceleaşi părţi obligarea pârâţilor să plătească reclamanţilor salariile de încadrare şi celelalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 440,16 RON, respectiv 484,18 RON începând cu 01.12.2015 şi repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, Înalta Curte arată că în prezenta cauza nu poate fi reţinută excepţia autorităţii de lucru judecat întrucât nu există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză în sensul dispoziţiilor art. 431 C. proc. civ.

Aşadar, obiectul prezentului dosar priveşte actul administrativ individual al angajatorului, în timp ce în dosarul nr. x/2019 obiectul privea obligaţiile de plată ale acestuia.

În acest context, sunt corecte argumentele reclamanţilor în sensul că,,… în mod greşit prima instanţă s-a pronunţat pe excepţia autorităţii de lucru judecat a acţiunii ce face obiectul prezentului dosar, raportat la acţiunea carea a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr. 925/25.04.2019 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. x/2019 şi modificată în parte prin decizia civilă nr. 840/27.05.2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, deoarece obiectul lui a fost plata indemnizaţiei calculate la o valoare sectorială în cuantum de 484,18 RON, actualizată cu indicele de inflaţiei şi dobânda penalizatoare aferentă, nu anularea răspunsului, a ordinului de salarizare şi emiterea altui ordin de salarizare, cum este obiectul prezentului dosar.".

Înalta Curte reţine, în sensul celor precizate de recurenţii reclamanţi în cuprinsul declaraţiei de recurs, că prima instanţă a fost învestită cu verificarea legalităţii refuzului pârâţilor de a stabili salarizarea reclamanţilor prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON la care să se adauge majorarea succesivă prevăzută de O.G. nr. 13/2008 (4% + 4,5%) şi majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015.

Ordinul nr. 99/C/08.01.2019 emis de Ministrul Justiţiei reprezintă actul administrativ individual prin care se stabilesc drepturile salariale ale reclamanţilor în raporturile juridice de dreptul muncii care există între părţi.

Conflictul născut între părţi atât în ceea ce priveşte raportul juridic de muncă sui generis – obligarea la plata drepturilor salariale cuvenite, cât şi în ceea ce priveşte conflictul născut din emiterea actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale priveşte incidenţa dispoziţiilor art. 1 alin. (5) 1 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 71/2015.

Prin decizia civilă nr. 840/2020, pronunţată în dosar nr. x/2019, s-a stabilit în mod definitiv faptul că în temeiul dispoziţiilor legale antemenţionate reclamanţii au dreptul la un salariu de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, stabilit prin raportare la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 484,18 RON în ceea ce priveşte pretenţiile aferente perioadei 28.03.2016-30.11.2016, ţinând cont că prin decizia civilă menţionată Curtea de Apel Craiova a respins ca rămasă fără obiect cererea începând cu 1.12.2016. Această decizie se bucură de autoritate de lucru judecat în raporturile dintre părţi.

Totodată, cu privire la dată, Înalta Curte constată că a fost admisă excepţia prescripţiei pentru perioada 09.04.2015-28.03.2016, aspect necontestat în cauză.

În raport de cele stabilite prin civilă nr. 840/2020 rezultă că ordinul nr. 99/C/08.01.2019 emis de Ministrul Justiţiei nu este legal întrucât încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 71/2015 în ceea ce priveşte stabilirea valorii de referinţă sectorială pentru perioada 09.04.2015 – 30.11.2015, respectiv 01.12.2015 – 31.12.2017.

Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanţi, va casa, în parte, sentinţa recurată, va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat şi va anula, în parte, Ordinul nr. 99/C/08.01.2019 referitor la poziţiile din Anexa 8 care se referă la reclamanţi.

Totodată, va obliga pârâtul Ministerul Justiţiei la emiterea unui ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanţilor şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum 484,18 RON, pentru perioada 28.03.2016 – 30.11.2016, menţinând în rest dispoziţiile sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., L., J., K. şi L. împotriva sentinţei civile nr. 935 din 5 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată şi, în rejudecare:

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat.

Anulează, în parte, Ordinul nr. 99/C/08.01.2019 referitor la poziţiile din Anexa 8 care se referă la reclamanţi.

Obligă pârâtul Ministerul Justiţiei la emiterea unui ordin prin care să se dispună reîncadrarea reclamanţilor şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum 484,18 RON, pentru perioada 28.03.2016 – 30.11.2016.

Menţine în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 decembrie 2022.