Judicial enforcement of judicial staff promotion and salary adjustments despite statutory staff establishment restrictions

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2022

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 la Tribunalul Bacău, reclamanţii: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Ministerul Justiţiei următoarele: modificarea statului de funcţie şi la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare; la plata diferenţelor salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului şi până în prezent, actualizate la momentul plăţii cu dobânda legală.

Prin sentinţa civilă nr. 652 din 20.11.2020, Tribunalul Bacău a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 58 din 10 iunie 2021, Curtea de Apel Bacău– secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal admis acţiunea formulată de reclamanţii: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Ministerul Justiţiei.

A dispus emiterea de către pârâtul Ministerul Justiţiei a unui Ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Suceava, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare conform rezultatelor concursului în cadrul Curţii de Apel Suceava, organizat la data de 24.11.2018.

A obligat pârâta Curtea de Apel Suceava să emită decizie de încadrare.

A obligat pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Suceava la plata diferenţelor salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, actualizate cu dobânda legală la momentul plăţii, şi pentru viitor obligă pârâţii la plata salariului cuvenit conform funcţiei promovate.

3. Cererile de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 58 din 10 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău– secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal admis au declarat recurs pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Suceava.

Prin cererea de recurs, Curtea de Apel Suceava a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi în rejudecare să se respingă cererea de chemare în judecată.

În susţinerea cererii de recurs a invocat următoarele critici:

Recurenta-pârâtă apreciază că soluţia Curţii de Apel Bacău este parţial nelegală şi netemeinică, în cauză fiind date motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1), pct. 4 şi 8 C. proc. civ.

In primul rând, consideră că instanţa de fond a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, substituindu-se Ministerului Justiţiei în a stabili oportunitatea emiterii ordinului de către ministrul justiţiei, privind modificarea statelor de funcţii.

Aşa cum a susţinut prin întâmpinarea depusă în cauză, decizia de transformare a posturilor de grefier este una de oportunitate. Anterior emiterii ordinului ministrului justiţiei de aprobare a transformărilor de posturi este necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare, deoarece dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanei care au absolvit studii superioare juridice aparţine angajatorului, adică preşedintelui curţii de apel, potrivit dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 567/2004, dar şi ordonatorului principal de credite, care trebuie, potrivit legii, să aprobe, prin ordin al ministrului, orice modificare intervenită cu privire la statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel. Din acest motiv, cercetarea tuturor aspectelor referitoare la promovarea grefierilor arhivari, în vederea emiterii ordinului de aprobare a statelor de funcţii, precum şi însăşi operaţiunea de emitere a acestui ordin, implică şi chestiuni de oportunitate, asupra cărora doar angajatorul şi ordonatorul principal de credite pot decide, neputând fi supuse cenzurii instanţei judecătoreşti.

În al doilea rând, Curtea de Apel Bacău a pronunţat o hotărâre cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Legea cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari cu studii superioare. Acest fapt însă nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului.

Ca atare, numai după modificarea şi completarea acestui act normativ, în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi au absolvit studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiile de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017.

Recurentul-pârât Ministerul Justiţiei prin cererea de recurs a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare să se admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului cu privire la plata diferenţelor băneşti şi respingerea cererii ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală, iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

În susţinerea cererii de recurs, recurentul-pârât a invocat următoarele critici:

În primul rând a solicitat casarea hotărârii Curţii de Apel Bacău pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., întrucât instanţa a încălcat principiul disponibilităţii, obligând şi Ministerul Justiţiei la îndeplinirea unei obligaţii care nu a fost solicitată prin cererea de chemare în judecată, astfel că se impune anularea actelor procedurale îndeplinite în aceste condiţii.

Intimaţii-reclamanţi nu au solicitat prin acţiune obligarea Ministerului Justiţiie la plata pe viitor a salariului, astfel cum a dispus instanţa prin hotărârea recurată.

Solicită casarea hotărârii Curţii de Apel Bacău pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., întrucât instanţa nu motivează respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei.

Instanţa de fond a reţinut doar că "Excepţiile procedurale nu sunt fondate", fără a arăta în concret niciun motiv pentru respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei a fost invocată pe capătul de cerere privind obligarea la plata diferenţelor salariale acestui pârât, ţinând cont atât de calitate de ordonator principal de credite, cât şi de calitatea intîmaţilor-reclamanţi de personal auxiliar al instanţelor judecătoreşti.

Cererile având ca obiect pretenţii de ordin bănesc, formulate de către personalul instanţelor de judecată, nu sunt întemeiate în ceea ce priveşte atragerea în proces a Ministerului Justiţiei, numai prin prisma calităţii de ordonator principal de credite a ministrului justiţiei.

Între Ministerul Justiţiei şi intimaţii-reclamanţi nu există raporturi juridice de dreptul muncii sau de altă natură şi nu se poate reţine o identitate între o persoană ce poate fi obligată în raportul juridic dedus judecăţii şi pârâtul Ministerul Justiţiei.

Solicită casarea sentinţei recurate pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ., având în vedere aplicarea greşită de către instanţa de fond a prevederilor art. 38 alin. (1), art. 43 şi art. 44 din Legea 567/2004.

Referitor la petitul privind obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcţii, soluţia pronunţată pe fondul cauzei este nelegală şi netemeinică.

Promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcţii de execuţie este prevăzută de art. 43 şi art. 44 din Legea nr. 567/2004.

Conform art. 43: "promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară", iar art. 44 alin. (1) statuează ca: "Promovarea în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen,"

Organizarea examenelor şi concursurilor de promovare reglementate de art. 43 şi art. 44 din Legea nr. 567/2004 este detaliată în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat deCSM prin Hotărârea nr. 181/2007, care descrie în mod detaliat şi limitativ toate situaţiile în care se organizează concursuri de promovare.

Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului şi rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicaţi.

În situaţia de faţă sunt relevante şi dispoziţiile art. 33 şi 38 din Legea nr. 567/2004 care disting pentru fiecare categorie de funcţii, condiţiile de studii pentru ocuparea acestora.

Astfel, potrivit art. 33 alin. (2): "La numirea în funcţia de grefier, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) şi (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării."

Tot art. 33 din acelaşi act normativ prevede la paragrafele următoare:" (3) Pentru numirea în funcţia de grefier statistician, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice. (4) Pentru numirea în funcţia de grefier documentarist, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii."

În ceea ce priveşte condiţia studiilor superioare, relevante sunt prevederile art. 34 din Legea nr. 567/2004, potrivit cărora "Pentru numirea în funcţia de grefier înformatician sunt necesare îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) - d) şi absolvirea de studii superioare de specialitate."

Iar potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, în privinţa grefierilor arhivari/registratori, una dintre condiţiile de numire în funcţie este absolvirea studiilor medii, astfel că încadrarea nu se poate face decât pe studii medii, iar salarizarea în consecinţă, potrivit statutului personalului auxiliar de specialitate.

În raport cu dispoziţiile legale incidente în cauză, vă rugăm să constataţi că în absenţa unei reglementări exprese în Legea nr. 567/2004 a studiilor superioare drept condiţie a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori, astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acest act normativ, nu se poate promova în funcţia de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare şi a susţinut examenul de promovare corespunzător, întrucât s-ar adăuga la alege.

Prin urmare, deoarece Legea nr. 567/2004 nu prevede condiţia studiilor superioare pentru funcţia de grefier arhivar, respectiv grefier registrator, refuzul Ministerului Justiţiei nu poate fi unul nejustificat, tranformarea postului prin promovare fiind nelegală.

Aşadar, stabilirea salariului de funcţie în temeiul prevederilor din anexele la Legea nr. 153/2017 reprezintă doar o operaţiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcţie/promovare în funcţie, aflată în legătură directă cu aceasta.

Astfel, nu se poate susţine în mod valid că modificările aduse de legiuitor dispoziţiilor legii salarizării sunt de natură a înlătura de la aplicare ori de a completa prevederi din statut, referitoare la condiţiile necesare încadrării/promovării în funcţie, dat fiind că acestea din urmă au un obiect diferit, reprezentând acte normative speciale ce reglementează încadrarea/promovarea, iar nu salarizarea.

Instanţa nu ia în considerare că obiectul Legii nr. 153/2017 este reprezentat de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcţii, neavând deci legătură cu condiţiile de ocupare a funcţiilor din aparatul bugetar, ori cu stabilirea modalităţii/condiţii lor de promovare în funcţie.

Situaţia concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare ca urmare dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate şi pe cale de consecinţă, această situaţie nu se regăseşte nici în dispoziţiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziţii.

Simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura dreptul Ministerului Justiţiei de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări.

Aşadar, netransformare posturilor de grefieri arhivari şi grefieri registratori cu studii medii în grefieri arhivari şi registratori cu studii superioare este în acord cu prevederile statutare, astfel că refuzul Ministerului Justiţiei a fost motivat prin aceea că încadrarea grefierilor se realizează în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 567/2004, iar potrivit art. 38 din acest act normativ, pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar nu este necesară dovedirea studiilor superioare, postul fiind prevăzut pentru studii medii.

În drept, recurentul-pârât a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimaţii-reclamanţi nu au depus întâmpinare în cauză, însă au depus jurisprudenţă cu speţe ce au avut un obiect asemănător pe rolul altor instanţe.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 25 noiembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate şi le va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare:

Argumentele de fapt şi de drept relevante

În ceea ce priveşte situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi, Înalta Curte reţine că reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., la data de 24 noiembrie 2018, Curtea de Apel Suceava au participat la un examen organizat de Curtea de Apel Suceava pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, precum şi din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.

Examenul s-a desfăşurat potrivit dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe sau parchete superioare, aprobat prin Hotărârea nr. 181 din 29 martie 2007 a Consiliului Superior al Magistraturii.

În urma examenului intimaţii-reclamanţi au fost declaraţi admişi, conform tabelului de clasificare a candidaţilor pe care l-au anexat cererii de chemare în judecată .

Deşi intimaţii-reclamanţi au promovat examenul, aceştia nu au primit o decizie de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.

La data de 17 iulie 2020, reclamanţii au formulat cereri în vederea emiterii deciziei către Ministerul Justiţiei şi către Curtea de Apel Suceava, primind răspunsul nr. 2725/A doar de la al doilea pârât, la data de 21 iulie 2020. Ulterior Ministerul Justiţiei a trimis Curţilor de Apel circulara nr. 15/67128/20.12.2018.

În acest context, Ministerul Justiţiei a refuzat în mod expres solicitarea de transformare a posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare şi încadrarea pe aceste funcţii, în gradul corespunzător vechimii, condiţionând această acţiune de modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii nr. 567/2004.

Înalta Curte, în ceea ce priveşte prima critică a recurentului-pârât Ministerul Justiţiei întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. prin care a apreciat că instanţa a încălcat principiul disponibilităţii, apreciază că este o critică nefondată.

În speţă, instanţa de recurs în acord cu instanţa de fond apreciază că transformarea posturilor echivalează cu modificarea statelor de funcţii, iar potrivit dispoziţiilor art. 135 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind organizarea judiciară, "statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei", iar emiterea deciziilor de încadrare se realizează numai după emiterea ordinului de aprobare a statelor de funcţii. Emiterea ordinului privind statele de funcţii reprezintă o cerere principală care atrage implicit o diferenţiere pozitivă a drepturilor salariale ale intimaţilor, considerente pentru care instanţa de fond a trasat ca obligaţie conexă din partea pârâţilor să plătească diferenţa dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, actualizate cu dobânda legală la momentul plăţii şi, pentru viitor, obligă pârâţii la plata salariului cuvenit conform funcţiei promovate.

Faţă de scopul promovării cererii de chemare în judecată, stabilirea funcţiilor şi a drepturilor salariale asociate acestora, instanţa de recurs apreciază că prin modalitatea de soluţionare a cauzei instanţa de fond nu a încălcat principiul disponibilităţii, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. fiind nefondat.

În ceea ce priveşte motivul de casare invocat de către recurenta-pârâtă Curtea de Apel Suceava, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. şi argumentat prin faptul că instanţa de fond a depăşit limitele puterii judecătoreşti prin obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Suceava, Înalta Curte apreciază că este o critică nefondată.

Prin sintagma "depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti" din cuprinusl art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. se înţelege incursiunea autorităţii judecătoreşti în sfera autorităţii executive sau legislative, astfel cum acestea sunt delimitate de Constituţie sau de legile organice, instanţa judecătorească săvârşind acte care intră în atribuţiile unor altor organe aparţinând unei alte autorităţi constituite în stat. În cauză, instanţa de fond nu s-a subrogat în atribuţiile puterii executive, ci prin raportare la legislaţia aplicabilă speţei a dispus obligarea Ministerului Justiţiei la îndeplinirea unei obligaţii ce-i revine în mod exclusiv.

În aceste condiţii, în cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., invocat de recurenta-pârâtă Curtea de Apel Suceava.

Recurentul-pârât Ministerul Justiţiei apreciază că instanţa de fond nu a motivat soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce îl priveşte, critică subscrisă motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Cu privire la această critică, instanţa de recurs arată că, motivarea sau considerentele unei hotărâri înseamnă expunerea temeiurilor de fapt şi de drept pe care se bazează judecătorul în darea hotărârii. Obligaţia de a motiva hotărârea este impusă de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. şi constituie garanţia că textele de lege au fost aplicate cu stricteţe iar faptele au fost interpretate obiectiv.

Analiza judecătorului în legătură cu motivele de fapt şi de drept care i-au format convingerea în vederea pronunţării unei anumite soluţii trebuie sa fie clară, simplă, precisă, concisă şi fermă, adică să aibă putere de convingere.

Judecătorul este ţinut să arate în motivarea hotărârii pentru ce a admis o probă sau a respins un alt mijloc de apărare.

Pentru ca hotărârea să fie considerată motivată, magistratul nu este obligat să răspundă în mod special fiecărui argument invocat de părţi, fiind suficient ca din întregul hotărârii să rezulte că a răspuns acestor argumente în mod implicit.

Prin raportare la soluţia adoptată de către instanţa de fond, întemeiată pe dispoziţiile legale aplicabile în materia emiterii unor acte administrative privitoare la reîncadrarea pe statul de funcţii, precum şi a acordării unor drepturi salariale conform noului stat de funcţii pentru intimaţii-reclamanţi, judecatorul fondului a pronunţat şi motivat în mod corect sentinţa recurată, în cauză respectându-se la pronunţarea acestei hotărâri a prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Faţă de aceste aprecieri, instanţa de recurs consideră că şi acest motiv de casare nu este întemeiat.

În ceea ce priveşte criticile subscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocate de recurenţii-pârâţi, Înalta Curte apreciază că şi acestea sunt neîntemeiate.

Instanţa de recurs reţine că baza legală în temeiul căreia a fost organizat examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, precum şi din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 şi 9 prin care s-au introdus funcţiile de grefier-arhivar treapta I, II şi debutant, cu nivel de studii superioare.

În vederea executării dispoziţiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului şi examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare şi din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Prin această hotărâre au fost stabilite condiţiile de participare la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 101 alin. (4), dar şi modalitatea de numire în noile funcţii (art. 39 şi 41).

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reţine că această condiţie de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar, dar în prezenta speţă nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 81 şi 82 din hotărârea CSM 181/2007.

Legea nr. 567/2004 prevede atât condiţii de încadrare cât şi condiţii de promovare a personalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice şi arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Suceava, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Prin urmare, refuzul recurentului-pârât Ministerul Justiţiei este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora, neputând fi primite alegaţiile acestuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar.

În continuare, reţine Înalta Curte că emiterea deciziilor de numire în funcţie a grefierilor declaraţi admişi la examenul organizat de Curtea de Apel Suceava la data de 24 noiembrie 2018, conform prevederilor art. 39 şi 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcţii şi de personal, prin ordin al Ministrului Justiţiei, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată şi modificată "Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiţiei."

Înalta Curte nu poate primi susţinerile recurentului-pârât în sensul că cercetarea aspectelor referitoare la promovarea grefierilor arhivari, în vederea emiterii ordinului de aprobare a statelor de funcţii, precum şi operaţiunea de emitere a acestui ordin, reprezintă chestiuni de oportunitate, asupra cărora apreciază angajatorul şi ordonatorul principal de credite, neputând fi supuse cenzurii instanţei judecătoreşti.

Este adevărat că manifestarea de voinţă a autorităţii publice, în actul său decizional este ghidată şi de criteriul oportunităţii acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalităţii, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal.

Instanţa de contencios administrativ, cu atributul deplinei jurisdicţii pe care o are, este îndreptăţită a analiza oportunitatea din perspectiva excesului de putere, privită aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

În speţă, nu au fost contestate nici organizarea examenului şi nici rezultatele acestuia, fiind legale şi producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiţionată de existenţa vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiţiei, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Suceava cu luarea în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat este nejustificat şi vatămă dreptul intimaţilor-reclamanţi de a promova.

Prin urmare, în raport de considerentele expuse, instanţa de control judiciar constată că hotărârea primei instanţe este dată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, fiind în mod corect obligat Ministerul Justiţiei să emită un Ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Alba Iulia în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului în cadrul Curţii de Apel Suceava în data de 24.11.2018.

În considerarea raţionamentului juridic mai sus prezentat, în acord cu opinia instanţei de fond, ulterior emiterii ordinului la care recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a fost obligat, în mod corect a reţinut instanţa de fond că recurentei-pârâte îi revine obligaţia de a emite o decizie nouă de încadrare, şi plata diferenţelor de salariu conform funcţiei promovate prin concurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constatând că nu este întemeiat niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., va respinge recursurile recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Suceava împotriva sentinţei nr. 58 din 10 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bacău– secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Suceava împotriva sentinţei nr. 58 din 10 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bacău– secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 noiembrie 2022.