Cadastral professional’s bid to force cadastre agency actions fails for lack of standing and merits.
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the first-instance judgment that had rejected the claimant’s administrative action in its entirety; the exceptions raised by the defendant were also dismissed. The dispute arose from a claim by an authorized cadastral professional seeking to compel the National Agency for Cadastre and Real Estate Publicity, its Director General, and the Director of the Control Corps to enforce two prior court judgments annulling regulatory provisions, to discipline employees, to issue documents, to adopt an order granting online access to land registry records, to refer matters to criminal prosecution, and to pay penalties for non-execution. The Court held that the defendants lacked passive legal standing for the claims addressed to them, that the prior judgments had only annulled normative acts without imposing obligations to issue new ones, that the necessity and opportunity of issuing regulatory orders lie solely with the issuing authority, and that legal provisions and subsequent regulations already ensured online access for authorized persons, making the claims unfounded under Law No. 554/2004 and Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 23 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 906 C. proc. civ, art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 4 din Legea nr. 7/1996, art. 883 din C. civ, art. 3 alin. (6) din Legea nr. 7/1996; Cadastral professional’s bid to force cadastre agency actions fails for lack of standing and merits: În motivare, a arătat că instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile Legii nr. 7/1996 - art. 4, art. 3, art. 22, ale H.G. nr. 1288/2005 - art. 6 alin. (2), (3), art. 16 lit. g) şi h), ale Legii nr. 78/2000 - art. 23 alin. (1), ale Deciziei nr. 72/2007 pronunţată în recursul în interesul legii şi ale Deciziei nr. 55/2021 a Curţii Constituţionale a României.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti la data de 10.08.2020 şi declinată spre competentă soluţionare Curţii de Apel Braşov, astfel cum a fost precizată la data de 07.09.2020, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Directorul general al ANCPI şi Directorul Direcţiei Corp Control şi Protecţia Informaţiilor Clasificate din cadrul ANCPI:
1. să se dispună obligarea pârâţilor 1 şi 2 să facă demersurile administrative pentru aplicarea sentinţelor nr. 109/2016 şi 113/2016 ale Curţii de Apel Braşov, deoarece la acest moment în Braşov, Cluj şi Sibiu nu se aplică prevederile acestora;
2. obligarea pârâţilor 2 şi 3 să facă demersurile privind sancţionarea persoanelor vinovate de aplicarea eronată a legislaţiei, constatată în mod repetat în rapoartele de control, până la desfiinţarea contractelor de muncă, dat fiind faptul că au încălcat legislaţia şi implicit sentinţele nr. 109/2016 şi 113/2016 ale Curţii de Apel Braşov în mod voit;
3. obligarea pârâţilor 1 şi 2 să aplice sentinţa nr. 109/2016 a Curţi de Apel Braşov şi implicit să îi elibereze reclamantului actele solicitate în calitatea de persoană autorizată, cu respectarea datelor cu caracter personal;
4. obligarea pârâţilor 1 şi 2 să emită ordin prin care să îi asigure reclamantului accesul la studiul de carte funciară, prevăzut de art. 3 alin. (6), (6)2, 63 din Legea nr. 7/1996 - în calitate de persoană autorizată în domeniul cadastrului;
5. să fie obligat pârâtul 3 să facă aplicarea art. 23 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 întrucât faptele constatate de Corpul de control implică încălcarea legislaţiei primare şi obţinerea de foloase necuvenite de către ANCPI contrar legii;
6. să se dispună penalităţi în sarcina tuturor celor 3 pârâţi de la rămânerea definitivă a sentinţei, conform art. 906 C. proc. civ. în valoare de 1000 RON/zi de neexecutare, în cazul în care nu se execută sentinţa ce se va emite, datorită faptului că nu au executat sentinţele anterior menţionate.
1.2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 59 din 7 iunie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal s-au dispus următoarele:
- s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Directorul Direcţiei Corp Control şi Protecţia Informaţiilor Clasificate din cadrul ANCPI;
- s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Directorul general al ANCPI şi a pârâtei Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, doar în ceea ce priveşte petitul 3 al cererii de chemare în judecată;
- s-a respins excepţia lipsei de obiect în ceea ce priveşte petitul 1 al cererii de chemare în judecată;
- s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Directorul general al ANCPI, în ceea ce priveşte petitele 1, 2, 4, 5 şi 6 ale cererii de chemare în judecată;
- s-a respins petitul 3 al cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Directorul general al ANCPI, ca fiind îndreptat împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
- s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Directorul Direcţiei Corp Control şi Protecţia Informaţiilor Clasificate din cadrul ANCPI, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
1.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii acţiunii şi obligarea pârâţilor să îşi îndeplinească îndatoririle prevăzute de Legea nr. 7/1996 şi H.G. nr. 1288/2012, aşa cum au fost precizate în acţiune.
În motivare, a arătat că instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile Legii nr. 7/1996 - art. 4, art. 3, art. 22, ale H.G. nr. 1288/2005 - art. 6 alin. (2), (3), art. 16 lit. g) şi h), ale Legii nr. 78/2000 - art. 23 alin. (1), ale Deciziei nr. 72/2007 pronunţată în recursul în interesul legii şi ale Deciziei nr. 55/2021 a Curţii Constituţionale a României.
Totodată, a susţinut că motivarea şi dispozitivul sentinţei atacate nu sunt întemeiate pe articolele şi actele normative indicate, nu menţionează rapoartele de control anterioare celui retras, deşi s-au depus la dosar, nu menţionează Decizia nr. 72/2007 a ICCJ deşi a fost invocată, nu constată vătămarea sa şi imposibilitatea de a lucra, deşi a fost constatată de Curtea de Apel Braşov şi ICCJ în sentinţele nr. 109, nr. 113/2016 respectiv nr. 1958, nr. 2857/2008, nu menţionează decizia nr. 55/2021 a CCR ce are legătura cu prezenta cauză, sunt admise excepţii privind lipsa calităţii procesuale, deşi legea prevede obligaţii ale pârâţilor ce nu au fost îndeplinite, instanţa având doar păreri care nu sunt motivate în drept.
A criticat soluţia prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale a Directorului Corp Control al ANCPI pentru capetele de cerere nr. x, 5 şi 6. Câtă vreme prin cererea de chemare în judecată a solicitat să se facă demersuri pentru sancţionarea angajaţilor ce încalcă sentinţele nr. 109/2016 şi nr. 113/2016 ale Curţii de Apel Braşov, acele demersuri pot consta inclusiv în întocmirea de rapoarte care să ducă la aplicarea legii, iar sancţionarea poate fi doar înştiinţarea angajaţiilor. Însă, Directorul Corp Control al ANCPI doar a constatat şi nu a dispus sancţiuni, deşi avea mandat de control. Mai mult, directorul a şi retars un raport care dispunea tocmai sancţionarea angajaţilor, nu l-a refăcut, deci şi-a încălcat mandatul.
În ceea ce priveşte punctul 5 privind sesizarea organelor de urmărire penală, a arătat că prin sentinţa nr. 113/2016 a Curţii de Apel Braşov şi sentinţa nr. 2857/2018 a ICCJ s-a constatat încălcarea legilor primare dacă se actualizează cărţile funciare vechi şi obţinerea de foloase necuvenite prin taxele aferente actualizării ilegale, adică exact fapta penală privind abuzul în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000. Or, Corpul de control a constatat tocmai actualizarea cărţilor funciare vechi deschise conform Decretului Lege nr. 115/1938, prin mai multe adrese ataşate cauzei, dar nu a sesizat organele de urmărire penală. Este eronată părerea instanţei că nu ar fi luat la cunoştinţă de fapte penale, deşi reclamantul le-a indicat. Mai mult nu e de competenţa instanţei să aprecieze încălcarea legilor, ci a organelor de urmărire penală.
Referitor la lipsa calităţii procesuale pasive a ANCPI şi a Directorului General al ANCPI privind petitul 3, recurentul-reclamant a criticat soluţia instanţei de fond care, fără a indica temeiul de drept, a constatat că aceştia nu ar avea atribuţii pentru eliberarea actelor de carte funciară. În acest sens, a precizat că cele două entităţi au obligaţii pentru aplicarea unitară a legii, potrivit art. 3 alin. (2) şi art. 4 din Legea nr. 7/1996, respectiv art. 6 alin. (3) şi art. 16 lit. g) din H.G. nr. 1288/2012.
Pe fondul cauzei, cu privire la nerespectarea sentinţei nr. 113/2016 a Curţii de Apel Braşov, în mod eronat a apreciat instanţa de fond că recurentul-reclamant ar putea face reexaminări şi ulterior plângeri împotriva încheierilor de carte funciară şi că nu poate propune demersuri pentru aplicarea legislaţiei, deşi legea o impune, indicând în acest sens Decizia nr. 72/2007 a secţiilor reunite ale ICCJ. A mai arătat că nu are calitate privind reexaminarea încheierilor de carte funciară, chiar dacă depune documentaţia în numele proprietarului.
În continuare, a criticat faptul că prima instanţă a făcut referire doar la raportul retras, dar nu a făcut referire la celelalte rapoarte/adrese ale ANCPI, la propunerile ANCPI de a reintroduce articolele abrogate, prin propunerea de modificare a legii. În opinia sa, ANCPI se comportă, contrar interesului public şi obligaţiilor sale prevăzute de lege, ocrotind încălcarea sentinţelor nr. 109/2016 şi nr. 113/2016, deşi CCR în Decizia nr. 55/2021 a prevăzut că "după pronunţarea hotărârii judecătoreşti de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ, autoritatea competentă nu mai poate emite acte sau măsuri individuale în aplicarea normelor anulate."
Neaplicarea sentinţei nr. 109/2016 a Curţii de Apel Braşov constă în refuzul OCPI-urilor de a-i elibera recurentului-reclamant actele de la mapa cu înscrisuri, ca persoană interesată, persoană autorizată. ANCPI are în subordine oficiile teritoriale şi are pârghiile legale să determine OCPI-urile să aplice legislaţia aferentă, respectiv art. 883 din C. civ. şi, implicit, sentinţa nr. 109/2016 a Curţii de Apel Braşov menţinută de decizia nr. 1958/2018 a ICCJ, depuse la dosar. În mod eronat a apreciat instanţa că prin aducerea la cunoştinţă OCPI-urilor a celor două sentinţe pronunţate, aceasta şi-a îndeplinit datoria. ANCPI nu are atribuţii de comunicare, ci de control şi reglementare. Prin urmare, nu comunicarea sentinţelor e în răspunderea ANCPI, ci aplicarea lor unitară la nivel naţional.
În ceea ce priveşte obligaţia ANCPI de a emite un ordin privind studiul de carte funciară online, aceasta rezultă din art. 3 alin. (6) şi (61) din Legea nr. 7/1996. Acest ordin trebuie să reglementeze accesul pentru toate categoriile prevăzute de art. 3 alin. (6), nu numai pentru persoanele autorizate şi notari. ANCPI nu a emis ordinul prevăzut de lege şi, prin urmare, doar menţionarea asemănătoare şi nicidecum cum prevede legea, în unele articole în ordine care privesc alte proceduri: taifele şi respectiv avizarea, recepţia şi înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară, nu absolv autoritatea de obligaţia prevăzută de lege.
A mai criticat faptul că instanţa a invocat art. 8 alin. (5) şi (6) din Ordinul nr. 16/2019, deşi în aceste articole nu este prevăzut accesul on-line la cărţile funciare. Or, la momentul deschiderii procesului s-a invocat faptul că are acces, dar la sediul oficiilor teritoriale. De asemenea, a precizat că art. 6 din Ordinul nr. 700/2014 prevede modalitatea de conectare la sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin intermediul căruia se introduc documentaţiile pe cale electronică, iar la art. 35 din acelaşi ordin se prevede modalitatea de a obţine informaţii, nicidecum posibilitatea de studiul online a cărţilor funciare. Instanţa a invocat articole ce nu susţin studiul online de carte funciară prevăzut de art. 3 alin. (6) din Legea nr. 7/1996. Prin urmare, opinia instanţei este eronată, autoritatea neemiţând încă ordinul prevăzut de art. 3 alin. (6) în termenul prevăzut de alin. (6)^3, motiv pentru care a solicitat obligarea pârâtului la emiterea ordinului.
A solicitat şi admiterea capătului 5 de cerere, având în devere că Directorul Corp Control nu a făcut demersurile prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, deşi a constatat încălcarea legilor primare, a sentinţelor invocate şi tarifarea ilegală.
Ca urmare a încălcării sentinţelor nr. 109/2016 şi nr. 113/2016 ale Curţii de Apel Braşov, recurentul-reclamant a susţinut că prevede posibilitatea încălcării şi a sentinţei primei instanţe, motiv pentru care a solicitat admiterea capătului 6 de cerere.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, susţinând că recurentul-reclamant a invocat motive de netemeinicie şi nu de nelegalitate
În subsidiar, a solictat respingerea recursului ca nefondat.
Cu privire la punctul 1 al cererii de chemare în judecată, a arătat că prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarele nr. x/2019 şi nr. y/2018 în contradictoriu cu acelaşi reclamant, A., instanţele de judecată au respins ca inadmisibile acţiunile prin care acesta a cerut obligarea ANCPI la executarea celor două sentinţe, reţinând în esenţă că sentinţele civile nr. 109/2016 şi 113/2016 pronunţate de Curtea de Apel Braşov nu sunt susceptibile de executare, fiind pronunţate în litigii ce au avut ca obiect anularea parţială a unor acte administrative cu caracter normativ. În acest context, a precizat faptul că ANCPI nu a fost obligată la emiterea vreunui act administrativ, conform prevederilor art. 24 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 554/2004, prima instanţă statuând în mod corect că oportunitatea emiterii unui ordin cu caracter normativ este apreciată de către emitent şi nu de către o terţă persoană, în speţă reclamantul.
Referitor la petirul 3 a considerat că pretenţia reclamantului nu este în concordanţă cu cele dispuse prin sentinţa nr. 109/01.07.2016 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2016. Chiar dacă instanţa a anulat dispoziţiile art. 66 alin. (6) din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară din x/2014, aprobat prin Ordinul nr. 700/2014, sunt incidente dispoziţiile prevederilor art. 883 din C. civ. care nu au fost anulate.
Unul dintre principiile care stau la baza înscrierilor în cărţile funciare este principiul publicităţii formale, potrivit căruia oricine are dreptul să cerceteze cărţile funciare şi actele care au stat la baza înscrierilor efectuate în acestea, însă potrivit dispoziţiilor mai sus arătate, consultarea mapei cu înscrisuri se poate face numai de către persoana care justifică un interes şi nu constă în mod automat în eliberarea înscrisurilor care o compun.
Prin sentinţa la care recurentul face referire i s-a recunoscut acestuia calitatea de persoană interesată, însă nu i s-a acordat un drept absolut la consultarea tuturor mapelor cu înscrisuri, ci doar în limita prevăzută de art. 883 C. civ., respectiv numai cu justificarea interesului legitim care nu poate fi dovedit decât prin acordarea unui mandat în acest sens.
În privinţa petitului 4, prima instanţă, reţinând incidenţa art. 8 alin. (5) şi (6) din Ordinul Directorului general al ANCPl nr. 700/2014, a statuat în mod corect că este neîntemeiată solicitarea de obligare a ANCPI de emitere a unui ordin prin care să îi asigure recurentului accesul la studiul de carte funciară, prevăzut de art. 3 alin. (6), (6)2, 63 din Legea nr. 7/1996,
Petitul 6 al cererii de chemare în judecată, având ca obiect obligarea la penalităţi de întârziere în caz de neexecutare, a fost de asemenea respins în mod just, având în vedere soluţia nefavorabilă reclamantului pronunţată cu privire la petitele analizate anterior.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului
În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.
Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 24 noiembrie 2022, cu citarea părţilor.
II. Soluţia instanţei de recurs
2.1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează să respingă excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, constatând că recurentul-reclamant a formulat critici de nelegalitate care se circumscriu motivului de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a dezvoltat argumentele pentru care a apreciat că pronunţarea hotărârii recurate a fost dată încălcarea prevederilor legale, referindu-se în concret la art. 4, art. 3, art. 22 din Legea nr. 7/1996, art. 6 alin. (2), (3), art. 16 lit. g) şi h) din H.G. nr. 1288/2005, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, Decizia nr. 72/2007 pronunţată în recursul în interesul legii şi Decizia nr. 55/2021 a Curţii Constituţionale a României.
2.2. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte reţine că recurentul-reclamant este o persoană autorizată de către ANCPI să execute lucrări de cadastru, geodezie şi cartografie care a investit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de chemare în judecată al cărei obiect îl reprezintă obligaţia de a face şi care are la bază soluţiile pronunţate în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa civilă nr. 109/2016 a Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal, rămasă definitivă, s-au anulat dispoziţiile art. 66 alin. (6) din Ordinul nr. 700/2014 al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin care se precizează ce se înţelege prin "persoane interesate" în sensul acestui articol.
Prin sentinţa civilă nr. 113/2016 a Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal, rămasă definitivă, s-au anulat dispoziţiile pct. 36, 48 şi 53 din Anexa la Ordinul nr. 1340/2015, stabilindu-se că trebuie să se efectueze documentaţii de primă înregistrare a imobilelor înscrise în cărţile funciare vechi deschise conform Decretului lege nr. 115/1938 şi nu documentaţii de actualizare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat şi de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamant este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
Prima critică de nelegalitate vizează soluţia instanţei prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Directorul Direcţiei Corp Control şi Protecţia Informaţiilor Clasificate din cadrul ANCPI. Recurentul-reclamant consideră că acest pârât are calitate procesuală pasivă în cauză câtă vreme, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat să se facă demersuri pentru sancţionarea angajaţilor ce încalcă sentinţele nr. 109/2016 şi nr. 113/2016 ale Curţii de Apel Braşov, acele demersuri putând consta inclusiv în întocmirea de rapoarte care să ducă la aplicarea legii, iar sancţionarea poate fi doar înştiinţarea angajaţiilor.
Procedând la reevaluarea materialului probator administrat în cauză, instanţa de control judiciar constată că, la dosarul cauzei, au fost depuse fişele de post pentru funcţia de director al Direcţiei Corp Control şi Protecţiei Informaţiilor Clasificate din cadrul ANCPI, valabile în perioada 2019-2020 . Potrivit acestor fişe, printre atribuţiile specifice ale Directorului Direcţiei Corp Control şi Protecţia Informaţiilor Clasificate din cadrul ANCPI se regăseşte şi aceea de a efectua activităţi de control şi de a întocmi un raport de control în care se pot propune măsuri pentru înlăturarea deficienţelor constatate, raport ce va fi analizat de directorul general al ANCPI, acesta din urmă putând dispune eventualele măsuri care se impun.
În concluzie, în situaţia în care s-ar constata eventuale nereguli în legătură cu activitatea registratorilor de carte funciară din cadrul Oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară, directorul Direcţiei Corp Control şi Protecţiei Informaţiilor Clasificate din cadrul ANCPI nu are competenţă să aplice direct, prin raportul de control, sancţiuni, fiind astfel, soluţionată în mod corect de către prima instanţă, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Directorul Direcţiei Corp Control şi Protecţia Informaţiilor Clasificate din cadrul ANCPI.
În ceea ce priveşte petitul 3 al acţiunii, prin care s-a solicitat obligarea pârâţilor ANCPI şi directorul ANCPI să aplice sentinţa nr. 109/2016 a Curţii de Apel Braşov şi implicit să îi elibereze recurentului-reclamant actele solicitate în calitatea de persoană autorizată, cu respectarea datelor cu caracter personal, Înalta Curte, în deplin acord cu judecătorul fondului, constată că eliberarea actelor solicitate se face de către oficiile teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară şi nu de către ANCPI sau directorul ANCPI, prin urmare, aceşti pârâţi nu justifică calitate procesuală pasivă în cauză, în raport cu petitul 3.
Criticile recurentului-reclamant cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a acţiunii pentru celelalte petite sunt nefondate.
Preliminar, Înalta Curte aminteşte că, în calitate de instanţă de control judiciar, trebuie să analizeze considerentele existente în cuprinsul hotărârii atacate, iar nu lipsa din hotărâre a unor considerente dorite de parte ori omisiunea instanţei de a conferi valoare unor apărări în sensul dorit de una dintre părţile litigante. Prin urmare, în ceea ce priveşte fondul recursului, vor fi înlăturate criticile prin care recurentul-reclamant arată că instanţa face referire doar la raportul retras, dar nu face referire la celelalte rapoarte/adrese ale ANCPI, la propunerile ANCPI de a reintroduce articolele abrogate ori că instanţa invocă, în motivare, articole care nu prevăd accesul online a cărţilor funciare.
În mod corect au fost respinse petitele 1 şi 4 ale cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat obligarea pârâţilor ANCPI şi directorul ANCPI să facă demersurile administrative pentru aplicarea sentinţelor nr. 109/2016 şi 113/2016 ale Curţii de Apel Braşov, respectiv să emită ordin prin care să îi asigure accesul la studiul de carte funciară, în calitate de persoană autorizată în domeniul cadastrului.
Astfel, constată Înalta Curte că prin cele două sentinţe antereferite, invocate de recurentul-reclamant în susţinerea acţiunii, s-au anulat anumite dispoziţii din acte administrative cu caracter normativ, fără ca intimaţii-pârâţi ANCPI şi directorul ANCPI să fie obligaţi la emiterea vreunui alt act normativ, respectiv la un ordin privind obligativitatea efectuării primei înscrieri a imobilelor ori la un ordin prin care să îi asigure recurentului-reclamant accesul la studiul de carte funciară, în calitate de persoană autorizată în domeniul cadastrului, astfel cum solicită acesta.
Or, necesitatea şi oportunitatea emiterii unor astfel de ordine cu caracter normativ derivă din capacitatea pe care o are organul emitent de a alege, dintre mai multe soluţii posibile şi legale, în aceeaşi măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit, neputând fi apreciază de către un terţ, aşa cum este recurentul-reclamant, ci doar de către emitent.
În plus, Înalta Curte reţine că, ulterior promovării căii de atac a recursului, în aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (6), (6^1), (6^3) şi (7) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost emis Ordinul nr. 813/2022 privind aprobarea condiţiilor de acces la datele şi informaţiile din sistemul informatic de cadastru şi carte funciară prin care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară asigură accesul online, gratuit, la informaţiile gestionate de sistemul informatic notarilor publici, avocaţilor, executorilor judecătoreşti, persoanelor fizice şi juridice autorizate să efectueze lucrări de cadastru, geodezie, cartografie, experţilor judiciari, instituţiilor şi autorităţilor publice, precum şi altor entităţi care îndeplinesc un serviciu public, definit de art. 5 lit. kk) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul îndeplinirii atribuţiilor acestora.
Însă, la momentul soluţionării acţiunii, în mod corect prima instanţă s-a raportat la normele legale în vigoare şi a constat că accesul persoanelor fizice autorizate la datele şi informaţiile din sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară este asigurat în condiţiile art. 8 alin. (5) şi (6) din Ordinul Directorului general al ANCPI nr. 16/2019, precum şi ale art. 6 şi 35 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Directorului general al ANCPI nr. 700/2014.
Faţă de toate împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.
2.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
În temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de reclamant, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă ANCPI.
Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 59/2021 din 7 iunie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 noiembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.