Validity of NGO's direct filing with Anti-Discrimination Council based on statutory representative mandate

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la 28.07.2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul National pentru Combaterea Discriminării şi Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare Miko Imre, solicitând să se constate:

1. Nulitatea Hotărârii nr. 336/08.04.2020 emise de Consiliul Naţional pentru Combaterea discriminării în dosarul nr. x/2019;

2. Exonerarea de la plata amenzii contravenţionale în cuantum de 5.000 RON;

în subsidiar:

i) înlocuirea sancţiunii contravenţionale cu avertisment;

ii) ii) reducerea sancţiunii contravenţionale proporţional cu gradul de pericol social, în principal la minimul acesteia de 1.000 RON.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1326 din 11 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare Miko Imre.

A fost anulată Hotărârea CNCD nr. 336/08.04.2020.

A fost exonerat reclamantul de la plata amenzii contravenţionale de 5000 RON.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii şi, după rejudecare, respingerea acţiunii.

În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond a făcut o aplicare eronată a dispoziţiilor art. 10 şi 65 alin. (1) din procedura CNCD de soluţionare a petiţiilor. În speţă, petenta Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare Miko Imre, organizaţie neguvernamentală, nu a formulat petiţia prin intermediul unei terţe persoane mandatate s-o reprezinte şi nici nu a formulat petiţia în numele unei singure victime, astfel încât să fie cazul să probeze calitatea de reprezentant convenţional în faţa CNCD, în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (2) sau 3 din Procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor sau a art. 28 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000, ci a formulat petiţia în nume personal, prin reprezentantul său legal, dl B., preşedinte, situaţie care excede obligaţiilor procedurale şi legale în cauză, sesizând o discriminare săvârşită în domeniul său de activitate şi care afecta un grup sau o comunitate.

A susţinut că, din acest punct de vedere, se vădeşte o gravă eroare a instanţei de fond, întrucât din art. 8 alin. (2) al "Actului constitutiv al C." rezultă în mod expres calitatea de preşedinte a dlui B..

Totodată, a arătat recurentul, dispoziţiile art. 65 din Procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor nu reglementează, astfel cum a reţinut instanţa de fond, obligaţia sancţionării cu clasarea petiţiei, ci este instituită o posibilitate, o facultate procedurală a CNCD de a clasa petiţia.

A mai menţionat recurentul că, raportat la obiectivul socio-juridic al O.G. nr. 137/2000, acela de a oferi protecţie efectivă tuturor persoanelor, grupurilor şi comunităţilor care se află pe teritoriul României împotriva oricăror forme de discriminare bazate pe orice criteriu, misiunea instituţională a CNCD se materializează atât prin calitatea de agent constatator în materia nediscriminării, cât şi de garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării pe teritoriul României.

Această misiune instituţională, circumscrisă rolului activ al Consiliului, corelativ principiului oficialităţii în materie contravenţională, a fost prevăzută şi luată în considerare de către CNCD la respingerea excepţiei, invocând dispoziţiile art. 19 din O.G. nr. 137/2000, acelea care instituie inclusiv exercitarea competenţelor de soluţionare din oficiu.

4. Apărările intimaţilor

4.1 Intimatul-pârât A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţiile nulităţii recursului şi excepţia lipsei de interes în promovarea recursului, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.

Odată cu întâmpinarea, intimatul-pârât a formulat recurs incident, potrivit art. 491 în raportare la art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., faţă de neanalizarea şi nemotivarea de către prima instanţă a tuturor motivelor ce atrag anularea actului administrativ contestat, cu consecinţa casării hotărârii şi trimiterii cauzei spre rejudecare sau reţinerii spre rejudecare şi analizării tuturor motivelor de nulitate invocate.

4.2 Intimata-pârâtă Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare Miko Imre a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului declarat de CNDC.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului principal invocată de intimatul-pârât A., Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să o respingă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate de recurent pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes în promovarea recursului principal, Înalta Curte constată că este neîntemeiată, întrucât pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, fiind situat pe poziţia părţii care a pierdut procesul în primă instanţă, fiind anulată Hotărârea CNCD nr. 336/08.04.2020, justifică interesul de a ataca sentinţa civilă pronunţată în cauză, motiv pentru care, este îndeplinită această condiţie de exercitare a acţiunii civile şi în privinţa formulării căii de atac a recursului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, în sensul şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat să se constate nulitatea Hotărârii nr. 336/08.04.2020 emise de Consiliul Naţional pentru Combaterea discriminării în dosarul nr. x/2019, exonerarea de la plata amenzii contravenţionale în cuantum de 5.000 RON; în subsidiar a solicitat înlocuirea sancţiunii contravenţionale cu avertisment, reducerea sancţiunii contravenţionale proporţional cu gradul de pericol social, în principal la minimul acesteia de 1.000 RON.

Soluţionând cauza, instanţa de fond a admis acţiunea şi a anulat Hotărârea CNCD nr. 336/08.04.2020. Totodată, a fost exonerat reclamantul de la plata amenzii contravenţionale de 5000 RON.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii de reprezentant a domnului B., a observat judecătorul fondului că petiţia înregistrată la CNCD cu nr. x/29.05.2019 a fost formulată de dl. B., în calitate de reprezentant al pârâtei Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare MIKO IMRE.

Analizând conţinutul Statutului C., a reţinut instanţa de fond că, pe baza Statutului Asociaţiei, dl. B. nu poate reprezenta asociaţia.

Totodată, a avut în vedere că pârâta Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare MIKO IMRE a susţinut că în art. 8 alin. (2) din statutul asociaţiei se menţionează că dl. B. este preşedintele asociaţiei, iar art. 8 din statut nu are alin. (2) în care să se menţioneze că dl. B. este preşedintele asociaţiei.

A concluzionat instanţa de fond că, deoarece dl. B. nu a îndeplinit obligaţia de a face dovada calităţii sale de reprezentant al C., în speţă ar fi trebuit să fie aplicate dispoziţiile art. 65 din Procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor din 11.04.2008 aprobată prin Ordinul nr. 144/2008, iar petiţia să fie clasată.

A apreciat judecătorul fondului că neclasarea petiţiei prin încălcarea dispoziţiilor imperative menţionate atrage nulitatea hotărârii CNCD.

Înalta Curte constată că, în ceea ce priveşte acest motiv de nelegalitate avut în vedere şi analizat de instanţa de fond, normele de drept material incidente au fost aplicate în mod eronat.

Astfel, instanţa de control judiciar observă faptul că pârâta Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare MIKO IMRE s-a apărat în ceea ce priveşte excepţia invocată, susţinând că face dovada calităţii de reprezentant prin actul constitutiv al Asociaţiei, anexat răspunsului la punctul de vedere depus la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării la 08.10.2019, unde, în art. 8 alin. (2), este precizat expres că preşedintele Asociaţiei este B..

Într-adevăr, în cuprinsul actului constitutiv redactat la 04.12.2017, la art. 8 alin. (2) se precizează: "Primul Consiliu Director va avea următoarea componenţă nominală: Preşedinte: B. (...)."

Totodată, potrivit art. 47 lit. c) din Statutul Asociaţiei, preşedintele reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, putând semna orice act în numele şi pe seama Asociaţiei.

Prin urmare, instanţa de control judiciar apreciază că instanţa de fond a aplicat în mod greşit normele de drept material în ceea ce priveşte motivul de nelegalitate invocat de reclamant, respectiv cel referitor la neîndeplinirea obligaţiei de a face dovada calităţii de reprezentant al Asociaţiei.

Având în vedere că instanţa de fond nu s-a pronunţat şi asupra celorlalte motive de nulitate invocate de reclamant, apreciind că este superfluă examinarea acestora în condiţiile în care primul motiv este de natură să atragă, prin el însuşi, nulitatea hotărârii, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale, pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul principal declarat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi recursul incident declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1326 din 11 decembrie 2020 pronunţate de Curtea de Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile nulităţii şi lipsei de interes în formularea recursului principal.

Admite recursul principal declarat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi recursul incident declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1326 din 11 decembrie 2020 pronunţate de Curtea de Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 16 noiembrie 2022.