Public procurement: illegality of direct purchase due to artificial contract division and failure to cumulate similar services for estimated value calculation

Şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţei la data de 7.09.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Judeţul Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei-Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr. 301/18.06.2020, înregistrată la Consiliul Judeţean Sibiu cu nr. x/25.06.2020 şi a Notei de neconformitate nr. x/24.03.2020, înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. x/22.04.2020 (transmisă prin Informarea nr. x/22.04.2020), emise de către pârât ca fiind netemeinice şi nelegale.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 155 din 12 februarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul Judeţul Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei-Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Judeţul Sibiu, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar pe fond admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Recurentul a invocat lipsa unei concluzii proprii a instanţei de fond, susţinând că aceasta s-a limitat la a prelua întocmai motivarea intimatului-pârât, astfel încât se poate considera că a tratat cu superficialitate cauza supusă judecăţii.

Deşi în cererea de chemare în judecată a prezentat în mod detaliat argumentele în baza cărora s-a considerat îndreptăţit să fie anulate nota de neconformitate şi decizia emise de intimatul-pârât, prima instanţă s-a limitat la o interpretare cu caracter general a prevederilor legale, neţinând cont de particularităţile speţei supusă judecăţii.

Cu toate că, prima instanţă a apreciat că este vorba doar de o eroare materială, scuzabilă în opinia instanţei, şi care trebuie trecută cu vederea, întrucât exclude posibilitatea existenţei vreunei vătămări a reclamantului, totuşi, recurentul consideră că trebuie reiterată următoarea observaţie, întrucât este vorba despre două acte administrative diferite şi între care este obligatoriu să existe o coerenţă logică şi legală.

Astfel, în cadrul Deciziei nr. 301/18.06.2020 privind soluţionarea contestaţiei formulate de UAT Judeţul Sibiu, se menţionează poziţiile nr. 67, 77, 78 şi 88 din Programul anual al achiziţiilor publice nr. x, poziţii la care sunt detaliate serviciile avute în vedere pentru flecare obiectiv de investiţii. La o simplă verificare a poziţiilor sus menţionate cu PAAP se poate constata invocarea eronată a poziţiilor 77, 78 şi 88. Practic nu există concordanţă între cele 3 poziţii invocate şi PAAP nr. 5627/12.04.2018. De asemenea, nu există concordanţă între poziţiile invocate în Nota de neconformitate nr. x/24.03.2020 cu poziţiile din Decizia nr. 301/18.06.2020.

Cu toate că cele două acte administrative au fost emise în baza unor informaţii neconforme, prima instanţă a apreciat că aceste neconcordanţe nu reprezintă un argument legal, pertinent de anulare a Deciziei şi a Notei de neconformitate.

În Decizia nr. 301/18.06.2020 sunt invocate doar 3 poziţii din cele 4 arătate în Nota de neconformitate nr. x/24.03.2020, iar în al doilea rând nu există corespondenţă între numărul poziţiilor şi explicaţia ataşată. În aceste condiţii este evident că nu se poate vorbi despre servicii similare.

Recurentul îşi menţine punctul de vedere conform căruia nu codul CPV este relevant pentru calculul valorii estimate şi alegerea procedurii, ci necesitatea este cea care trebuie luată în considerare ca relevanţă. Oricum, analizând poziţiile invocate de intimatul pârât, se poate constata că acestea au coduri CPV diferite şi anume: poziţia 67 are cod CPV 79314000-8, poziţia 77 are cod CPV 71520000-9, poziţia 78 are cod CPV 79314000-8 şi poziţia S8 are cod CPV 50700000-2.

A mai arătat recurentul că la o analiză detaliată a documentelor care au stat la baza pregătirii achiziţiei, documente cum ar fi Tema de proiectare, Nota conceptuală - conţinut cadru, se poate constata participarea atât a ordonatorului principal de credite, în speţă Consiliul Judeţean Sibiu, cât şi a ordonatorului secundar/terţiar de credite - Spitalul de Psihiatrie "dr. A." din Sibiu. Este evident că şi în cazul celorlalte poziţii din Programul anual al achiziţiilor publice pe anul 2018 a fost necesară implicarea unor alţi ordonatori secundari/terţiari de credite, în speţă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Mediaş, respectiv Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 1 Sibiu. Fiind vorba de ordonatori de credite diferiţi, consideră recurentul că este impropriu să se afirme că autoritatea contractantă a divizat contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte, de valoare mai mică şi că a utilizat metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege. După cum se poate observa, este vorba despre ordonatori de credite diferiţi, beneficiari diferiţi, perioade de contractare şi executare diferite, proiecte diferite, soluţii tehnice diferite.

Analizând în detaliu poziţiile nr. 67,78,79 şi 89 din Programul anual al achiziţiilor publice nr. x, invocate în Nota de neconformitate nr. x/24.03.2020, se poate constata, chiar din explicaţiile ataşate fiecărei poziţii, faptul că s-a planificat achiziţia unor studii de fezabilitate, nicidecum identice, ci fiecare cu particularitatea ei.

Nu înseamnă că dacă mai multe activităţi sunt reunite sub un singur cod generic trebuie organizată neapărat o singură procedură şi că nu se poate merge pe proceduri diferite, dacă necesităţile sunt diferite, deşi codul generic este acelaşi. Astfel, chiar dacă în Programul anual al achiziţiilor publice nr. x cele patru poziţii au prevăzute coduri CPV identice, acest fapt este irelevant, întrucât nu este vorba despre servicii similare.

Consideră recurentul că şi în aprecierea gradului de similaritate a unor servicii există o doză de relativitate, întrucât trebuie avută în vedere activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Chiar dacă la prima vedere se poate aprecia că cele 4 poziţii din Programul anual al achiziţiilor publice pe anul 2018, menţionate doar în nota de neconformitate, au în comun studiile de fezabilitate, la o analiză mai aprofundată se poate observa faptul că serviciile estimate a fi contractate în anul 2018 diferă, având ca scop final obţinerea unor documentaţii tehnice diferite, îmbrăcând mai multe forme ale acestora, sub forma întocmirii studiului de fezabilitate, a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie, a expertizei tehnice sau a proiectării faza SF.

A mai susţinut recurentul că invocarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 atât în nota de neconformitate cât şi în decizie nu corespunde situaţiei reale în care s-a aflat instituţia noastră.

La o simplă analiză semantică a cuvântului "diviza", se înţelege existenţa iniţială a unui contract unic care a fost supus ulterior acestei divizări; în realitate, nu se poate vorbi despre existenţa unui asemenea contract. De asemenea, recurentul nu a utilizat metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este nefondat având în vedere considerentele în continuare arătate.

Contrar susţinerilor recurentului, instanţa de fond, în limitele învestirii, raportându-se atât la criticile reclamantului cât şi la apărările pârâtului şi la cadrul normativ aplicabil litigiului dedus judecăţii, a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluţia adoptată, a stabilit situaţia de fapt, ca rezultat al întregului probatoriu administrat şi nicidecum prin raportare exclusivă la opinia intimatului-pârât.

Instanţa de control judiciar nu poate primi nici susţinerea referitoare la nelegalitatea actelor administrative contestate sub aspectul existenţei unei neconcordanţe între poziţiile din PAAP, respectiv poziţiile nr. 67, 78, 79 şi 89, reţinute şi în cuprinsul notei de neconformitate, şi considerentele Deciziei nr. 301/18.06.2020, care face referire la poziţiile nr. 67,77,78 şi 88 din PAAP.

Indicarea eronată în cadrul considerentelor acesteia a unora dintre numerele de poziţie din PAAP cu descrierea corectă, însă, a serviciilor achiziţionate şi a valorii lor, face să fie evidentă eroarea materială strecurată în redactarea deciziei, instanţa de fond reţinând în mod corect lipsa oricărei vătămări aduse reclamantului.

Pe fond, criticile recurentului au fost şi sunt în sensul că autoritatea contractantă Judeţul Sibiu nu a încălcat prevederile art. 17 din H.G. nr. 395/2016 şi nici disp. art. 11 din Legea nr. 98/2016.

Potrivit art. 17 din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice:

"(1) Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de următoarele aspecte:

a) valoarea estimată a tuturor achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar;

b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;

c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor modalităţi de atribuire.

(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare în condiţiile de la alin. (1) lit. a).

(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.

(4) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcţie de următoarele considerente, cu condiţia ca respectivele investiţii să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel naţional, regional, sau local:

a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor."

Rezultă că alin. (2) al art. 17 de mai sus constituie o obligaţie de raportare la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare.

În fapt, în vederea implementării proiectului "Investiţii în infrastructura existentă a Spitalului de Psihiatrie A. din Sibiu în vederea relocării ambulatoriului de specialitate adulţi", recurentul-reclamant a atribuit prin achiziţie directă contractul cu nr. x/04.07.2018, având ca obiect SERVICII DE PROIECTARE FAZA SF.

Conform Programului anual al achiziţiilor publice pentru anul 2018 s-au identificat următoarele servicii similare cu obiectul contractului susmenţionat:

• Poziţia 67 - Servicii de întocmire a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii "Modernizare, extindere şi dotare a Unităţii de Primiri Urgente din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgente Sibiu" - 100.325,00 RON valoare estimată fără TVA;

• Poziţia 78 - Servicii de întocmire a studiului de fezabilitate sau documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie (DAU) după caz, pentru obiectivul de investiţii "Reabilitare modernizare si dotare a Centrului Şcolar pentru educaţie Incluziva Mediaş (CSEI Mediaş)" - 113.445,38 RON valoare estimata fără TVA;

• Poziţia 79 - Servicii de elaborare a Studiului de fezabilitate şi a expertizei tehnice pentru proiectul "Reabilitarea, modernizarea şi extinderea Şcolii nr. 22 în vederea relocării Centrului şcolar pentru educaţie Incluziva nr. 1 Sibiu" - 125.545,00 RON valoare estimată fără TVA;

• Poziţia 89 - Servicii proiectare faza SF pentru obiectivul de investiţii "Investiţii în infrastructura existentă a Spitalului de Psihiatrie A. din Sibiu în vederea relocării ambulatoriului de specialitate adulţi" - 115.000,00 RON valoare estimată fără TVA - serviciu aferent proiectului cu cod SMIS 125596.

La nivelul anului 2018, Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în vigoare în acel moment prevedea foarte clar, în conţinutul art. 7 alin. (5), faptul că "(5) Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără T.V.A., este mai mică decât 132.519 RON".

Valoarea cumulată a acestor servicii depăşeşte pragul achiziţiei directe, stabilit de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în vigoare la data realizării achiziţiei, motiv pentru care este incident cazul divizării artificiale a contractului de achiziţie publică.

În vederea stabilirii procedurilor aferente achiziţiilor în speţă, recurentul în calitate de autoritate contractantă avea la dispoziţie prevederile Capitolului I, Secţiunea a 4-a, Paragraful 3 - Modul de calcul al valorii estimate a achiziţiei - din Legea nr. 98/2016.

Prevederile respective au transpus un concept reglementat pentru prima dată, printre altele, de Directiva 2014/24/EU, respectiv noua directivă în domeniul achiziţiilor publice, act normativ european transpus în legislaţia naţională prin Legea nr. 98/2016.

Mai precis, este vorba de conceptul de similaritate. În vederea stabilirii similarităţii produselor, serviciilor şi lucrărilor (etapă necesară pentru estimarea valorii achiziţiei, care conduce la alegerea procedurii), autoritatea contractantă se raportează în primul rând la acest concept, transpus de prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 şi anume "(3) în sensul dispoziţiilor alin. (1), prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare;

b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv."

Respectarea acestor condiţii este consecinţa aplicării regulii generale reglementate de art. 11 din Legea nr. 98/2016 (art. 5 para. 3 din Directiva 2014/24/EU) şi anume: "(V Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valoni estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege."

Astfel, având în vedere că prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016 vizează evitarea divizării artificiale a contractelor de achiziţii publice şi sunt prevederi aplicabile atât în cazul achiziţiei de produse cât şi în cazul achiziţiei de servicii sau de lucrări, condiţiile reglementate de art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 se raportează în mod corespunzător şi la stabilirea similarităţii serviciilor sau a lucrărilor.

Mai mult, referitor la criteriile/elementele de verificat în contextul divizării artificiale, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- divizarea artificială se analizează doar la nivel de autoritate contractantă distinctă şi nu se referă la achiziţii similare efectuate, separat, de mai multe autorităţi contractante;

- analiza privind divizarea artificială vizează, în primul rând, îndeplinirea de către achiziţia respectivă a aceleiaşi funcţii tehnice şi economice; aspectele geografice şi temporale ale achiziţiei sunt secundare în analiză;

- ca moment de timp relevant pentru stabilirea orizontului temporal, este considerată data lansării procedurii de atribuire, şi nu data semnării contractului de achiziţie;

- elementul esenţial în analiza cazurilor este identificarea şi justificarea necesităţii de către autoritatea contractantă la momentul lansării procedurilor de achiziţii publice, analizarea cazurilor de acest tip necesitând o analiză complexă a contextului.

În ceea ce priveşte termenul "achiziţie", folosit în cadrul art. 11 din Legea nr. 98/2016, trebuie avut în vedere că acesta nu vizează un contract de produse, servicii sau lucrări atribuit într-un anumit moment, ci reprezintă un concept care se raportează la/include produsele, serviciile şi lucrările destinate utilizării identice ori similare, astfel cum este menţionat la art. 17 alin. (1) din Anexa la H.G nr. 395/2016.

Astfel, raportat la cele precizate anterior, autoritatea contractantă ia în considerare, pentru calculul valorii estimate a achiziţiei, în vederea alegerii procedurii, scopul pentru care va efectua achiziţia de produse, de servicii sau de lucrări, respectiv necesitatea pe care urmează să o acopere efectuarea acestei achiziţii la nivelul unui an bugetar.

Trebuie observată însemnătatea programului anual al achiziţiilor publice (PAAP), ce se elaborează în cadrul strategiei anuale de achiziţie publică de către autoritatea contractantă.

Astfel, potrivit art. 12 din H.G. nr. 395/2016, PAAP este un instrument managerial utilizat pentru planificarea şi monitorizarea portofoliului de procese de achiziţie la nivel de autoritate contractantă, ce se elaborează anual, iar în SEAP se publică extrase privind contractele cu o valoare peste pragul prevăzut de lege, potenţialii ofertanţi putând cunoaşte planul de achiziţii anuale a autorităţilor contractante pentru a prefigura participarea la proceduri.

PAAP conţine, printre altele, date referitoare la necesităţile de produse/servicii/lucrări ale autorităţii, obiectul contractelor, valoarea estimată a acestora, constituind un tot unitar şi oferind o viziune de ansamblu, în care se porneşte de la nevoia autorităţii ce trebuie satisfăcută prin achiziţiile publice.

Pentru stabilirea valorii estimative a achiziţiei ceea ce uneşte obiectivele este similaritatea rezultată din obiectului achiziţiei/destinaţia utilizării identice ori similare, prin raportare însă la necesitatea instituţiei, iar atât nevoile de achiziţii ale instituţiei, cât şi similaritatea acestora fiind relevate de PAAP.

Aşadar, în ciuda prevederii legale art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, anterior menţionate, în speţa de faţă, pentru atribuirea contractului de servicii, recurentul nu a luat în calcul valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor similare avute în vedere a fi realizate în anul bugetar 2018.

La o simpla analiză a obiectului fiecăreia dintre achiziţiile propuse prin PAAP 2018, se poate concluziona cu uşurinţă faptul că acestea sunt destinate unei utilizări similare, în ciuda susţinerilor total neargumentate ale recurentului în sensul că în cazul celorlalte poziţii a fost necesară implicarea unor alţi ordonatori secundari/terţiari de credite, fiind vorba şi despre beneficiari diferiţi, perioade de contractare şi executare diferite, proiecte diferite, soluţii tehnice diferite.

Serviciile achiziţionate de reclamant, prevăzute expres la poziţiile 67, 78, 79 şi 89 din Programul anual al achiziţiilor publice pentru anul 2018 nr. 56277/12.04.2018 sunt servicii de întocmire/elaborare studii de fezabilitate şi proiectare faza SF, având acelaşi obiect şi acelaşi cod CPV, respectiv codul 79314000-8. Astfel, serviciile fiind similare, reclamantul trebuia să respecte disp. art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016.

Dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 98/2016, a căror încălcare a fost reţinută prin Nota de constatare, prevăd imperativ că autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege şi nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege.

Estimarea valorii unei achiziţii se realizează având în vedere obiectul acesteia, iar obiectul achiziţiei se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.

Reţinând că obiectul contractului, respectiv activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului, este acelaşi, instanţa de fond a concluzionat în mod corect asupra faptului că autoritatea contractantă reclamantă avea obligaţia ca, la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a acestora, potrivit art. 17 alin. (2) din Norme.

Înalta Curte reţine, de asemenea, că aplicarea normelor naţionale şi UE privind achiziţiile publice depinde în mod normal de valoarea contractului în cauză, iar la calcularea valorii estimate a contractelor de achiziţie publică se aplică o serie de principii generale, precum şi norme mai detaliate, încălcarea normelor privind achiziţiile publice având loc inclusiv în cazul în care autoritatea contractantă nu cumulează servicii identice sau similare care urmează să fie acordate într-o anumită perioadă de timp şi aplică proceduri mai puţin transparente şi mai puţin competitive, întrucât ar trebui să se aplice normele care se aplică la valoarea totală a tuturor părţilor cumulate.

Prevederile de cumulare înseamnă că trebuie luat în considerare numărul tuturor contractelor similare, fiecare dintre acestea putând fi sub un prag valoric specific, şi dispoziţiile aplicabile peste pragul valoric ar trebui să fie, de asemenea, aplicate contractelor care dacă sunt luate separat au valoarea sub acest prag,

Încălcarea normelor privind estimarea valorii contractului şi privind interdicţia de divizare artificială, constituie o încălcare substanţială, mai ales în cazul în care rezultă din aplicarea de proceduri netransparente şi necompetitive.

Având în vedere cele menţionate mai sus, este indiscutabil faptul că recurentul a achiziţionat incorect în mod direct serviciile care fac obiectul contractului nr. x/04.07.2018, fără a se raporta la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor prevăzute a fi achiziţionate conform PAAP 2018, care sunt similare în sensul prevederilor art. 17 alin. 2din H.G. nr. 395/2016, fiind fără putinţă de tăgadă faptul că trebuia să aplice o procedură competitivă prevăzută de art. 68 din Legea 98/2016 pentru achiziţionarea serviciilor menţionate.

Pe cale de consecinţă, prin neaplicarea unei proceduri competitive, recurentul - reclamant nu a asigurat promovarea concurenţei între operatorii economici, transparenţa şi integritatea procesului de achiziţie publică, utilizarea eficientă a fondurilor publice, încălcând, de asemenea, prevederile art. 2 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamant, este pronunţată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale, fiind neîntemeiate motivele de nelegalitate a Notei de conformitate nr. x/24.03.2020 şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 301/18.06.2020, contestate.

Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefundat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Judeţul Sibiu împotriva sentinţei civile nr. 155 din 12 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 noiembrie 2022.