Enforcement of statutory right to international olympic merit scholarships despite pandemic-driven abrogation of competition lists

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

1. Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanţei la data de 27.04.2021, reclamantul minor A., asistat de ocrotitorii legali B. şi C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, obligarea acestuia să emisă ordinele de ministru pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional pentru cele 5 olimpiade internaţionale care au avut loc în anii şcolari 2019-2020 şi 2020-2021 şi la care reclamantul a obţinut medalii, respectiv atât ordinele de recunoaştere a listelor olimpiadelor internaţionale, cât şi ordinele de premiere, precum şi obligarea pârâtului la plata burselor în contul său, cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plăţii.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1835 din 3 decembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. asistat de ocrotitori legali C. şi B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1835 din data de 03.12.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul minor A., cu încuviinţarea părinţilor săi C. şi B., solicitând, în raport de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

În esenţă, criticile formulate au vizat faptul că motivarea instanţei de fond reprezintă o simplă preluare a argumentaţiei din întâmpinarea formulată de intimatul Ministerul Educaţiei, fiind ignorate argumentele invocate de reclamant.

În opinia recurentului-reclamant, instanţa de fond nu a răspuns argumentelor privind dreptul la bursă întemeiat pe art. 1 Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în condiţiile în care dreptul la care face referire este reglementat prin Legea nr. 235/2010.

Totodată, instanţa de fond nu a analizat argumentele recurentului-reclamant vizând excesul de putere a intimatului-pârât care refuză să aplice legea, invocând reglementări de ordin inferior. Faptul că nu intimatul-pârât a organizat concursurile internaţionale sau selecţia pentru acestea constituie doar un pretext, în condiţiile în care în majoritatea cazurilor concursurile internaţionale sunt organizate de foruri internaţionale specializate, singurul rol al intimatului-pârât fiind acela de analiză a acreditării concursului.

Mai arată că, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut că dreptul la bursa de merit olimpic internaţional nu se naşte direct în temeiul legii şi nu a explicat dacă legea obliga intimatul-pârât să organizeze concursurile pentru care acordă bursele.

În opinia recurentului-reclamant, Legea nr. 235/2020 nu prevede că intimatul-pârât trebuie să organizeze el însuşi olimpiadele internaţionale, ci stabileşte că intimatul-pârât poate recunoaşte olimpiade internaţionale organizate de alte organizaţii. În cazul recurentului-reclamant, în anul 2020 s-au folosit loturile selectate competent în 2019 chiar de intimatul-pârât pentru a alege echipa care va participa la olimpiadele internaţionale, iar în 2021 a fost un concurs similar organizat după acelaşi regulament.

Instanţa de fond nu a analizat incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 235/2010 care preia sintagma "membri ai echipelor reprezentative ale României", deşi sintagma a fost anulată prin Decizia nr. 176/2018 a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu aplicarea greşită a Legii nr. 235/2010, soluţia instanţei fiind contrară unei jurisprudenţe consolidate care statuează că dreptul de a primi bursă se întemeiază pe lege, normele care îl reglementează fiind imperative, iar nu dispozitive.

A subliniat şi faptul că, în alte cazuri, intimatul-pârât a acţionat diferit, în sensul recunoaşterii unui concurs internaţional. Astfel, în data de 13.12.2021 pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei https:/www.x.ro a fost publicat un articol prin care Ministerul Educaţiei recunoaşte premiul al III-lea obţinut la proba orală a Olimpiadei internaţionale de franceză în format online (7-9 decembrie 2021) al unei echipe de 5 elevi laureaţi ai etapei naţionale a Olimpiadei de limba franceză, ediţia 2019.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Educaţiei nu a depus întâmpinare.

5. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborate cu art. 490 alin. (2), art. 4711, art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ. şi cu aplicarea O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 10.03.2022 s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei recurate, prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

Recurentul-reclamant a investit instanţa de contencios administrativ cu cererea de faţă prin care solicită obligarea intimatului Ministerul Educaţiei la emiterea ordinelor de ministru pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional aferente celor 8 olimpiade internaţionale la care a participat în anii şcolari 2019-2020 şi 2020-2021, şi a obţinut medalii, respectiv atât a ordinelor de recunoaştere a listelor olimpiadelor internaţionale pentru care se acordă bursă, cât şi a ordinelor de premiere, precum şi obligarea intimatului la plata burselor cu dobânda legală aferentă.

În esenţă, recurentul-reclamant a arătat că deşi pe fondul pandemiei de Covid-19 declanşate în 2020 a fost abrogată lista competiţiilor şcolare internaţionale iniţial aprobată pentru anul şcolar 2019-2020, iar în anul şcolar următor nu s-a mai aprobat o asemenea listă, o parte dintre concursurile internaţionale s-au desfăşurat totuşi, iar România a onorat participarea, astfel că este îndreptăţit la acordarea bursei direct în temeiul Legii nr. 235/2010, pentru medaliile obţinute atât la olimpiadele la care a participat ca membru al lotului României, cât şi la cele la care a participat în alte echipe, apreciind că este discriminatorie condiţionarea acordării bursei de participarea la concurs în lotul oficial al ţării.

Soluţionând cauza, Curtea de apel a găsit neîntemeiată cererea de chemare în judecată, reţinând, pe de o parte că dreptul la bursă de merit olimpic internaţional nu se naşte direct în temeiul Legii nr. 235/2010, atâta timp cât această lege prevede necesitatea adoptării unor norme metodologice de punere în aplicare a dispoziţiilor sale, iar pe de altă parte că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 235/2010, în sensul participării recurentului-reclamant la olimpiade internaţionale menţionate în lipsa aprobată şi publicată pe site-ul Ministerului Educaţiei.

Soluţia instanţei de fond nu este însuşită de instanţa de control judiciar, întrucât raţionamentul judecătorului fondului nu lămureşte întreaga problematică a speţei, soluţia de respingere a cererii apărând ca nesusţinută de o motivare adecvată.

În abordarea problematicii cu care a fost învestită, instanţa de fond s-a limitat la o examinare generică a cauzei, fără să analizeze argumentele punctuale invocate de recurentul-reclamant cu referire la protecţia dreptului la bursă reglementat de Legea nr. 235/2010 din perspectiva CEDO, incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 235/2010, excesul de putere al autorităţii intimate care refuză punerea în aplicare a Legii nr. 235/2010 care reglementează dreptul la bursă de merit olimpic.

Astfel, art. 1 din Legea nr. 235/2010, pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiade şcolare internaţionale, instituie acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor care au obţinut distincţii, respectiv locurile I, II, III şi menţiune la olimpiadele şcolare internaţionale, precum şi premiile acordate profesorilor care au pregătit elevii ce au obţinut distincţii, respectiv locurile I, II, III şi menţiune la olimpiadele şcolare internaţionale, indiferent de disciplina de învăţământ la care acestea au fost organizate.

Prin urmare, conform normei legale precitate, elevii care la olimpiadele şcolare internaţionale se situează pe primele trei locuri au dreptul subiectiv de a primi burse de merit olimpic internaţional, sorgintea acestui drept fiind Legea nr. 235/2010. Aşadar, acordarea burselor este obligatorie pentru acei elevi care îndeplinesc criteriile prevăzute de lege şi detaliate în Normele metodologice de aplicare.

Este adevărat că, ulterior declanşării pandemiei, prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4304/21.05.2020 s-a abrogat lista competiţiilor internaţionale organizate în anul şcolar 2019-2020 la care participă elevi români, iar prin Ordinul nr. 5924/2020, pentru anul şcolar 2020-2021 s-au suspendat prevederile Ordinului nr. 3035/2012 privind aprobarea Metodologiei–cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, însă argumentele recurentului-reclamant vizau alte aspecte care nu au fost analizate de către judecătorul fondului. Astfel, pe lângă concursurile internaţionale la care a participat ca făcând parte din echipa României, recurentul-reclamant a pretins că este îndreptăţit la acordarea bursei de merit olimpic internaţional şi pentru acele concursuri la care a participat fără a face parte din echipa României, susţinere ce nu a fost analizată de către judecătorul fondului.

Prin urmare, chiar dacă prima instanţă a pronunţat o soluţie pe fondul cauzei, în contextul în care nu a lămurit pe deplin situaţia de fapt din cauză, prin prisma susţinerilor părţilor litigante, soluţia pronunţată este de natură a prejudicia dreptul la un proces echitabil cel puţin al uneia dintre părţi.

Aşa fiind, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale pe care judecătorul în primă instanţă le conferă părţilor, se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată în fond aceleiaşi instanţe.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond urmează să valorifice toate susţinerile şi apărările părţilor din proces şi să analizeze întregul material probator administrat în cauză, în vederea lămuririi pe deplin a situaţiei de fapt şi justei soluţionări a cauzei. În acest sens, în examinarea conduitei autorităţii intimate din perspectiva modului de exercitare a puterii discreţionare şi încadrării ei în limitele marjei de apreciere conferite de lege, instanţa de fond urmează a avea în vedere şi împrejurarea invocată de recurentul-reclamant în sensul recunoaşterii de către autoritatea intimată a rezultatelor obţinute de o echipă de 5 elevi laureaţi ai etapei naţionale la proba orală a Olimpiadei Internaţionale de franceză în format online (7-9 decembrie 2021).

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre o nouă judecată, aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A., prin ocrotitori legali C. şi B. împotriva sentinţei nr. 1835 din 3 decembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre o nouă judecată, aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 octombrie 2022.