CNSAS appeal upheld: retroactive collaborator status confirmed on informational notes risking rights without proven harm.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Litigation Section) allowed the appeal filed by the National Council for the Study of the Securitate Archives (CNSAS), reversed the first-instance judgment of the Bucharest Court of Appeal, and, upon retrial, granted the action, finding that the defendant had the status of a collaborator of the Securitate (under the cover name "C."/"D."). The underlying administrative litigation dispute concerned a request by CNSAS for a declaratory judgment that the defendant had been a Securitate collaborator within the meaning of art. 2 lit. b) of Emergency Ordinance no. 24/2008; the first instance had dismissed the claim on the grounds that the informational notes signed by the defendant did not denounce activities or attitudes hostile to the communist regime in a way capable of restricting fundamental rights and freedoms. The Supreme Court held that the lower court misapplied art. 2 lit. b) of O.U.G. no. 24/2008, ruling that the condition of "targeting" the restriction of fundamental rights is satisfied even without actual harmful consequences; the defendant's reports about a person's dissatisfaction with salary, possession of a typewriter, and secluded writing activities were apt to infringe privacy (art. 17 ICCPR) and freedom of expression (art. 19 ICCPR) and led to surveillance measures by Securitate officers, and no statutory exception (such as information given during investigation or trial) was proven.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 496 din C. proc. civ; CNSAS appeal upheld: retroactive collaborator status confirmed on informational notes risking rights without proven harm: The underlying administrative litigation dispute concerned a request by CNSAS for a declaratory judgment that the defendant had been a Securitate collaborator within the meaning of art. 2 lit. b) of Emergency Ordinance no. 24/2008; the first instance had dismissed the claim on the grounds that the informational notes signed by the defendant did not denounce activities or attitudes hostile to the communist regime in a way capable of restricting fundamental rights and freedoms. The Supreme Court held that the lower court misapplied art. 2 lit. b) of O.U.G. no. 24/2008, ruling that the condition of "targeting" the restriction of fundamental rights is satisfied even without actual harmful consequences; the defendant's reports about a person's dissatisfaction with salary, possession of a typewriter, and secluded writing activities were apt to infringe privacy (art. 17 ICCPR) and freedom of expression (art. 19 ICCPR) and led to surveillance measures by Securitate officers, and no statutory exception (such as information given during investigation or trial) was proven.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGround for establishing the quality of collaborator of the Securitate.
Legal basis for the decision in the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2019 la data de 16.10.2019, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat constatarea existenţei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 922 din 5 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei, iar în rejudecare admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului, a arătat că prima instanţă a pronunţat sentinţa cu interpretarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
A menţionat recurentul că este de notorietate că Securitatea monitoriza cu atenţie orice manifestare de nemulţumire, orice contestare a clasei politice şi a condiţiilor de trai reprezentând o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist.
Astfel cum rezultă din documentele reţinute în nota de constatare, titularul dosarului a fost urmărit pentru înscrisuri cu caracter duşmănos. Ca urmare a celor declarate de pârât, ofiţerul fixează ca sarcină pârâtului "de a stabili dacă mai deţine maşină de scris", precum şi dirijarea altor surse din subordine.
A susţinut recurentul că, în perioada regimului comunist, deţinerea unei maşini de scris era atent monitorizată de Securitate, pentru că persoana urmărită putea tipări materiale de propagandă anticomunistă, care să incite la revolte publice.
A menţionat recurentul că, din această perspectivă, contrar celor reţinute prin sentinţa recurată, intimatul-pârât a denunţat o atitudine potrivnică regimului comunist.
Informaţiile furnizate de intimatul-pârât au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Prin furnizarea acestor informaţii, pârâtul a conştientizat că asupra persoanei la care s-a referit în delaţiunile sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.
A concluzionat recurentul că, în speţă, sunt îndeplinite cele două condiţii legale impuse de legiuitor pentru constatarea calităţii de colaborator.
4. Apărările intimatului
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.
În motivare, a arătat intimatul că susţinerile recurentului nu se circumscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Totodată, aceste susţineri sunt vădit neîntemeiate.
A apreciat intimatul că înscrisurile depuse în probaţiune nu reprezintă probe care să facă dovada îndeplinirii cerinţelor legale privind îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, nerezultând că informaţiile furnizate de pârât au periclitat în vreun mod integritatea fizică sau psihică a persoanei menţionate în notele respective, fiind de altfel informaţii notorii.
A susţinut intimatul că împrejurările în care a fost semnat angajamentul sunt esenţiale, întrucât nu a avut intenţia şi nu a urmărit să încalce drepturile fundamentale ale vreunei persoane sau să denunţe activităţi potrivnice regimului comunist, angajamentul intervenind într-un context impus, obişnuit, de altfel, în perioada regimului comunist.
A menţionat intimatul că nu a dat niciodată note informative din proprie iniţiativă despre B., fiind silit să redacteze câteva note la presiunea miliţienilor care îi spuneau şi ce să scrie, asigurându-l că acestea nu vor avea niciun efect asupra nimănui. Niciodată nu a spus lucruri care să îl afecteze pe B., iar acesta nu a suferit nicio măsura din cauza intimatului. De altfel, din lecturarea notelor, se observă că datele în sine au fost inofensive şi cu caracter general, iar înscrisurile depuse la dosar nu relevă elemente care ar fi putut genera consecinţe nefaste suportate de persoana vizată.
În opinia intimatului, simpla relatare a unor lucruri şi fapte arhicunoscute la nivelul comunităţii nu poate duce la concluzia indubitabilă că ar fi fost colaborator al Securităţii.
Intimatul a susţinut că nu se poate reţine că, prin relatarea unor aspecte, a conştientizat vreun moment că asupra persoanei respective se pot lua măsuri de urmărire, verificare sau că a urmărit, în mod conştient, să producă această consecinţă.
Totodată, a arătat că, potrivit notelor informative date de alte persoane, a rezultat că era perceput în comunitate ca o persoană cinstită, fără vicii, cu o comportare bună în familie, simpatizat în societate şi la locul de muncă, fiind apreciat de şefi şi subalterni, dar şi în cadrul Consiliului Popular Făureşti.
A concluzionat intimatul că notele nu îndeplinesc cerinţele legale privind îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat constatarea existenţei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..
Soluţionând cauza, curtea de apel a respins cererea, reţinând că, din analiza actelor depuse la dosar de către CNSAS nu rezultă că prin informaţiile furnizate de pârât prin notele informative menţionate, invocate în acţiune, acesta ar fi denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să fie de natură a viza îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Recurentul-reclamant a formulat critici subsumate motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând că prima instanţă a pronunţat sentinţa cu interpretarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, critici pe care instanţa de control judiciar le apreciază întemeiate.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, este considerat colaborator al Securităţii "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor".
Din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/l/198/29.01.2019, rezultă că domnul A. a fost recrutat în cadrul problemei PFA (persoane fără antecedente) şi pentru încadrare informativă a locuitorilor comunei Făureşti.
Acesta a semnat un Angajament, preluând numele conspirative "C."/"D.".
La dosarul cauzei au fost depuse Notele informative semnate olograf cu numele conspirativ "D.", în care se arată:
• " Sursa vă informează despre P. M. V./.../care lucrează la Balş de mai mult timp unde face naveta zilnic. Sursa a discutat cu acesta în apropierea Consiliului Popular Făureşti când a venit cu buletinul la organele de miliţie şi spunea că e nemulţumit de retribuţia pe care o primeşte pentru munca pe care o prestează. Urmăreşte să se căsătorească în anul 1985 că şi aşa are vârsta cam înaintată.", 13716, f. x.
Intimatul-pârât sesizează faptul că P.V. este nemulţumit de retribuţia mică comparativ cu munca depusă, aşa cum rezultă din Nota informativă din 10.02.1982, respectiv Nota informativă din 31.03.1982:
- "nu mai lucrează în nicio parte motivând că nu are retribuţie corespunzătoare pentru munca lui",
- "nu mai lucrează nicăieri spunând că nu-i convine retribuţia fiind mica pentru munca depusă" 13716, f. x.
Tot despre titularul dosarului nr. x, P.V., intimatul-pârât informează cu privire la preocupările pe care acesta le are:
• "Sursa vă informează despre P. M. V./.../Referitor la maşina de scris pe care o posedă P. tatăl său a spus că nu ştie dacă o mai are sau nu pentru că acesta ar fi luat-o la Bucureşti .", f. x.
• Sursa informează despre P. M. V./.../care se află acasă la părinţi şi nu lucrează nicăieri în câmpul muncii./.../întrebând pe mama acestuia ce lucrează a spus că stă şi scrie permanent dar nu ştie ce că nu poate nimeni pătrunde în camera acestuia pentru că şi când pleacă de acasă o încuie şi îşi ia cheia", f. x.
Instanţa de control judiciar apreciază că informaţiile furnizate de intimatul-pârât au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar pentru ca o persoană să fie încadrată în categoria colaboratorilor poliţiei politice nu este necesar ca activitatea acesteia să fi adus efectiv atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea să fi fost îndreptată împotriva acestor drepturi şi libertăţi şi să fi fost de natură, aptă să le aducă atingere.
Înalta Curte subliniază că reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii nu este condiţionată de producerea unor repercusiuni împotriva persoanelor denunţate. Dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 nu se referă la îngrădirea efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, fiind suficientă "vizarea" unei astfel de îngrădiri.
Or, oferirea de informaţii era aptă să afecteze dreptul la viaţă privată al persoanelor vizate, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, precum şi dreptul la libertatea cuvântului, prevăzut de art. 19 din acelaşi pact şi de Constituţia României de la 1965, iar intimatul-pârât putea şi trebuia să conştientizeze că, prin furnizarea informaţiilor, asupra persoanelor denunţate exista riscul de a se desfăşura acţiuni de represalii din partea organelor statale.
Contrar susţinerilor intimatului-pârât, sesizările sale au vizat îngrădirea dreptului la viaţa privată a celor semnalaţi şi nu pot fi justificate din perspectiva susţinută de acesta, şi anume faptul că nu a avut niciun moment reprezentarea clară a faptului că a relatat informaţii ce puteau fi aflate de la orice cetăţean al comunităţii, deoarece erau cunoscute la nivelul comunităţii, fiind un aspect obişnuit despre care se vorbea pe faţă şi astfel, rămâneau fără urmări.
Persoanele care deţineau maşini de scris erau atent monitorizate, fiind văzute ca un potenţial pericol prin posibilitatea de a multiplica materiale contrare regimului.
Totodată, aşa cum rezultă din documentele reţinute în Nota de Constatare, titularul dosarului nr. x (cotă CNSAS), a fost urmărit pentru manifestări duşmănoase şi înscrisuri cu caracter duşmănos.
Urmare a celor declarare de intimatul-pârât, ofiţerul fixează ca sarcină pârâtului de "a stabili dacă mai deţine maşină de scris", precum şi dirijarea altor surse din subordine, "Dolj" şi "Arion", x.
Astfel, notele informative date de către intimatul-pârât au avut ca urmare anumite măsuri dispuse de ofiţerul care le-a preluat, acestea constând în urmărirea şi supravegherea persoanei despre care intimatul-pârât a relatat.
În aceste condiţii, sunt nefondate susţinerile intimatului-pârât în sensul că faptele sale nu au produs consecinţe asupra persoanei vizate în notele informative.
De asemenea, condiţiile în care s-a realizat recrutarea intimatului-pârât pot avea caracter exonerator doar prin prisma art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv în măsura în care s-ar dovedi că a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetat, fie judecat şi condamnat, situaţie neregăsită în speţă.
Totodată, scrierea notelor informative conform celor dictate de miliţieni nu este probată în vreun fel de intimatul-pârât.
Înalta Curte subliniază, astfel cum s-a arătat anterior, că situaţiile de excepţie în care furnizarea de informaţii nu trebuie considerată activitate de colaborare cu Securitatea sunt numai cele prevăzute expres de art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, iar intimatul-pârât nu a indicat şi probat intervenirea unor astfel de împrejurări.
În concluzie, în cauză au fost dovedite condiţiile prevăzute de textul de lege pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, respectiv persoana să fi furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au avut ca efect îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 922 din 5 octombrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va admite cererea de chemare în judecată.
Va constata calitatea de colaborator a Securităţii a pârâtului A., ns 17.03.1950, în Făureşti, judeţul Vâlcea Nicoliţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 922 din 5 octombrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:
Admite cererea de chemare în judecată.
Constată calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului A., ns 17.03.1950, în Făureşti, judeţul Vâlcea Nicoliţei.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 22 septembrie 2022.