Securitate collaborator status: sufficiency of "viziability" of fundamental rights and hostile attitude elements under O.U.G. 24/2008

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat să se constate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 119 din 27 februarie 2020, a admis acţiunea formulată de reclamant şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii, respingând cererea de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul a susţinut, în esenţă, că sentinţa atacată a dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, prima instanţă considerând îndeplinite condiţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 unor situaţii, care, în opinia părţii, nu intră sub incidenţa textului de lege, operând aşadar o extinderea nejustificată a aplicării normei.

Contrar celor reţinute de judecătorul fondului, recurentul a apreciat că din conţinutul notelor informative, respectiv al angajamentul de colaborare, nu rezultă îndeplinirea celor două condiţii prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind denunţarea unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, respectiv oferirea unor informaţii care să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În ceea ce priveşte angajamentul dat, a precizat că i s-a impus semnarea acestuia, prin care să-şi asume obligaţia de a colabora cu organele de securitate şi miliţie, sub ameninţarea arestării, ceea ce demonstrează că, deşi în mod formal, şi-a asumat obligaţii faţă de organele de securitate şi miliţie ale regimului comunist, nu a avut niciodată intenţia de a denunţa activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi nici nu a urmărit ca prin eventualele informaţii oferite să îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, semnând angajamentul exclusiv pentru a nu ajunge în puşcărie.

Referitor la conţinutul cele două note informative, din 10.02.1988 şi 18.01.1988, a susţinut că "informaţiile" furnizate sunt în fapt referiri cu un caracter mare de generalitate ce nu pot fi calificate denunţuri privind atitudini potrivnice regimului comunist şi în acelaşi timp prin modul de redactare demonstrează faptul că nu vizează îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Or, conţinutul redat al notelor informative are un caracter profund neutru şi nu vizează în niciun mod că prin informaţiile oferite să se îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale unei anumite persoane, se referă la discuţii generale ce aveau loc frecvent legate de marea nemulţumire a cetăţenilor români din acea perioada, care era lipsa celor necesare traiului, nefiind indicate în concret criteriile de comparaţie ale nivelului de trai sau elementele negative ale regimului comunist român.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

4. Apărarea intimatului-reclamant

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate, fiind legală şi temeinică.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Intimatul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrative, în temeiul art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune vizând constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe recurentul-pârât.

Curtea de apel a admis acţiunea formulată de reclamant şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii, reţinând că sunt îndeplinite condiţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.

Înalta Curte reţine, în esenţă, că recurentul-pârât nu contestă că a dat un angajament scris, din care rezultă asumarea obligaţiei de colaborare cu organele de securitate şi de miliţie însă a susţinut că i s-a impus semnarea acestui angajament sub ameninţarea arestării, arătând, totodată, faptul că din conţinutul notelor informative din dosarele informative nr. x (titular B.) şi nr. x (titular C.) rezultă că informaţiile furnizate sunt în fapt referiri cu un caracter general, vag ce nu pot fi calificate denunţuri privind atitudini potrivnice regimului comunist şi nu vizează îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Din conţinutul Notei de constatare nr. x/06.03.2019, rezultă că pârâtul a fost recrutat pe line de învăţământ pentru supravegherea informativă a cadrelor didactice din comună, dar şi pentru cunoaşterea stării de spirit a populaţiei. Ulterior, a fost folosit pentru supravegherea informativă a persoanelor din baza de lucru a comunei, a celor cu manifestări ostile, a celor care ascultă şi colportează ştirile transmise de posturile de radio occidentale, precum şi a cetăţenilor străini sosiţi pe raza comunei. A semnat olograf un Angajament, atribuindu-i-se numele conspirativ "D.".

În conţinutul notelor informative din dosarele informative nr. x (titular B.) şi nr. x (titular C.), indicate în nota de constatare şi depuse la dosar se reţine:

- "Sursa informativă vă informează despre numitul B. ... Discutând cu acesta am constatat că nu studiază presa şi nici nu discută despre ştirile posturilor străine de propagandă capitalistă, în schimb discută deseori despre nivelul de trai din alte ţări, ca de exemplu Ungaria, comparându-l cu cel din ţara noastră";

- "Sursa informativă vă informează despre numitul C. ... Ori de câte ori am discutat cu acesta, nu s-a manifestat duşmănos la adresa politicii partidului şi statului, dar este un element care, după ce consumă băuturi alcoolice, este nemulţumit şi mai vorbeşte fără să gîndească tot felul de cuvinte privitoare la aprovizionare, comparativ cu alte ţări" .

În ambele dosare informative, pe baza celor informate de sursa "D.", s-a dispus de către ofiţerul de legătură, cu privire la cei denunţaţi, să fie încadraţi şi cu sursa "E.", x (fila x) şi x .

Analizând probele administrate, Curtea de apel a ajuns în mod corect la concluzia că informaţiile prezentate de pârât se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi vizează îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, şi anume prin informaţiile furnizate organelor Securităţii, pârâtul a adus atingere dreptului la viaţă privată.

Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, are calitatea de colaborator al Securităţii "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că, în optica legiuitorului, calitatea de "colaborator al Securităţii", presupune întrunirea a trei condiţii cumulative:

- furnizarea de informaţii, indiferent sub ce formă;

- informaţiile să denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;

- informaţiile să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Or, din conţinutul notelor informative rezultă că informaţiile furnizate de pârât îndeplinesc atât condiţia de a denunţa activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist, cât şi pe cea a aptitudinii de a îngrădi drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului (în speţă viaţa privată)

Astfel, relatările legate de comparaţiile dintre nivelul de trai din alte ţări şi comentariile faţă de lipsa alimentelor reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, acestea au evidenţiat în esenţă "poziţia ostilă/atitudinea duşmănoasă" a celui urmărit faţă de politica partidului şi statului, a conducerii acestora, faţă de regimul comunist, vădind interesul pentru opiniile celui vizat relativ la aspectele menţionate, pentru anturajul acestuia, pentru opiniile şi opţiunile economice şi politice ale acestuia.

Prin urmare, rezultă că evidenţă că se denunţă atitudini potrivnice regimului comunist, atitudini considerate grave în respectiva perioadă, susceptibile de a atrage persecuţii din partea organelor represive ale regimului.

Totodată, aşa cum s-a arătat, informaţiile furnizate vizau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, fiind apte prin ele însele să conducă la încălcarea dreptului la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, câtă vreme informaţiile referitoare la opiniile şi la viaţa personală a unor cetăţeni ajungeau la cunoştinţa Securităţii fără permisiunea celui denunţat.

În fine, se reţine că O.U.G. nr. 24/2008 nu impune a se dovedi încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, cerinţa impusă de legiuitor fiind aceea ca informaţiile transmise să facă posibilă îngrădirea sau suprimarea acestor drepturi.

Aşadar, legea nu impune ca efectele negative să se fi produs efectiv, fiind suficient ca informaţiile "să vizeze" îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, adică expunerea persoanei denunţate unor posibile acţiuni informative ale Securităţii.

În concluzie, pentru constatarea calităţii de colaborator la Securităţii este suficient, în accepţiunea legii, ca denunţul să creeze numai o stare de pericol pentru cel denunţat.

Altfel spus, este suficientă decelarea unei singure informaţii care să întrunească elementele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Or, în cauză, aşa cum s-a arătat, informaţiile furnizate aveau aptitudinea de a aduce atingere dreptului la viaţă privată.

Referitor la alegaţiile părţii, în sensul că i s-a impus să semneze angajamentul de colaborare cu Securitatea, însă nu a avut niciodată intenţia de a denunţa activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi nici nu a urmărit ca prin eventualele informaţii oferite să îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, acestea fiind considerate generale, instanţa de recurs reţine că nu pot fi primite, întrucât nu s-a făcut dovada unei eventuale constrângeri în sensul invocat, iar din cele două note informative rezultă că partea s-a referit la două persoane anume nominalizate, făcând trimitere la nemulţumirea celor care fac afirmaţii la adresa nivelului de trai/la aprovizionare, subliniind că acesta este comparat cu nivelul din alte ţări, iar aceste delaţiuni ale pârâtului nu au rămas fără urmări, în ambele cazuri dispunându-se urmărirea în continuare a persoanelor de către sursă, respectiv dirijarea inf. "E.".

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul A. împotriva sentinţei nr. 119 din 27 februarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.