Agency's incompatibility finding upheld; public servant's appeal quashed and remanded

Şedinţa publică din data de 26 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr. x/2019, la data de 20 martie 2019, reclamanta A. a solicitat admiterea acţiunii, anularea Raportului de evaluare nr. x/28.02.2019 emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 276 din 16 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

S-a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/28.02.2019 emis de către pârâtă.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanţei de fond şi, rejudecând, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a arătat că soluţia instanţei de fond este bazată pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente şi a materialului probator, aceasta conducând la o aplicare greşită a dispoziţiilor Legii nr. 161/2003.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, activităţile desfăşurate de intimată în sectorul public sunt de natură să afecteze îndeplinirea atribuţiilor funcţiei publice deţinute în cadrul Primăriei Bârzava, în condiţiile în care intimata derulează în paralel cu funcţia publică încă trei contracte individuale de muncă cu o durată totală de 6 ore/zi, program care se adaugă la cel de 8 ore/zi din cadrul Primăriei.

A susţinut recurenta că instanţa de fond a analizat în mod superficial dispoziţiile legale incidente, însuşindu-şi apărările intimatei-reclamante referitoare la principiul proporţionalităţii pe care l-a aplicat fără o analiză temeinică a situaţiei de fapt şi de drept.

Exercitarea simultană a funcţiilor respective de către intimata-reclamantă poate genera situaţii de conflict de interese, astfel cum sunt reglementate de art. 79 din Legea nr. 161/2003.

A arătat recurenta că dispoziţiile art. 94 din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deţine o funcţie publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activităţi care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

A concluzionat recurenta că instanţa de fond, prin aplicarea greşită a principiului proporţionalităţii, a lipsit de conţinut prevederile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, întrucât, în opinia acesteia, orice funcţionar public poate exercita în sectorul public orice altă funcţie contractuală dacă activitatea respectivă nu afectează îndeplinirea cu obiectivitate a funcţiei publice.

4. Apărările intimatei

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

În motivare, intimata a susţinut că primele două critici ale recurentei, cele privind faptul că activităţile desfăşurate sunt de natură să afecteze îndeplinirea atribuţiilor funcţiei publice şi cele privind conflictul de interese sunt noi şi vizează chestiuni de fapt.

A susţinut că incompatibilitatea reprezintă interdicţia de a cumula două sau mai multe funcţii/atribuţii care prin exercitarea lor simultană ar putea altera obiectivitatea cu care funcţionarul public are obligaţia să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu. A apreciat că textul de lege prin care este sancţionată această stare de incompatibilitate are ca scop sancţionarea acelor persoane care, prin activitatea efectiv desfăşurată, au exercitat activităţi incompatibile cu funcţia publică deţinută, situaţie care nu se verifică în prezenta cauză.

Contrar susţinerilor recurentei, legiuitorul nu a prezumat o stare de pericol derivată din situaţia de incompatibilitate sau conflict de interese.

A concluzionat intimata că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, principiul proporţionalităţii obligând autorităţile publice să ia numai acele măsuri necesare pentru atingerea scopului urmărit. În speţă, atâta timp cât atribuţiile exercitate în calitate de funcţionar public erau total diferite de cele exercitate în calitate de contabil la şcolile gimnaziale, a apreciat intimata că în mod corect a reţinut instanţa de fond că se impune anularea raportului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei, iar în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune vizând anularea Raportului de evaluare nr. x/28.02.2019 emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Soluţionând cauza, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantei şi a dispus anularea Raportului de evaluare, apreciind că apărarea prin care reclamanta susţine că în cauza de faţă trebuie aplicat principiul proporţionalităţii care obligă autorităţile publice să ia numai acele măsuri necesare pentru atingerea scopului urmărit este pertinentă şi va fi valorizată. A constatat instanţa de fond că, raportat la modalitatea de exercitare efectivă a calităţii de administrator financiar, raportat la împrejurarea că nu sunt identificabile minime răsfrângeri, repercusiuni ale exercitării acestei din urmă calităţi (de administrator financiar al unei şcoli) asupra îndeplinirii cu obiectivitate a funcţiei publice de inspector în cadrul Primăriei Bârzava, măsura administrativă stabilită nu este corespunzătoare atingerii scopului legitim al legii, tocmai pentru că în cauză transparenţa, imparţialitatea, integritatea în exercitarea funcţiilor publice nu au fost în fapt nesocotite.

Prin memoriul de recurs, recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat critici subsumate motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că soluţia instanţei de fond este bazată pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente şi a materialului probator, aceasta conducând la o aplicare greşită a dispoziţiilor Legii nr. 161/2003.

Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile recurentei-pârâte, instanţa de fond aplicând greşit normele de drept material incidente în speţă.

Prin raportul de evaluare contestat s-a reţinut că în perioada 16.06.2016-05.11.2018, reclamanta a deţinut simultan funcţia de inspector în cadrul Primăriei Bîrzava şi calitatea de angajat în cadrul Şcolii Gimnaziale "B." Vărădia de Mureş, Şcolii Gimnaziale Bîrzava şi Şcolii Gimnaziale "C." Conop, judeţul Arad.

Raportat la această situaţie de fapt, Înalta Curte constată că Agenţia Naţională de Integritate a reţinut în mod corect încălcarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care reglementează, în Cap. III, Secţiunea a 5-a, incompatibilităţile privind funcţionarii publici, "Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică", iar art. 94 alin. (2) lit. a) prevede că "Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.".

Instanţa de fond a reţinut în mod greşit că este întemeiată apărarea prin care reclamanta a susţinut că în cauza de faţă trebuie aplicat principiul proporţionalităţii care obligă autorităţile publice să ia numai acele măsuri necesare pentru atingerea scopului urmărit este pertinentă.

Astfel, instanţa de fond a apreciat că, raportat la modalitatea de exercitare efectivă a calităţii de administrator financiar, raportat la împrejurarea că nu sunt identificabile minime răsfrângeri, repercusiuni ale exercitării acestei din urmă calităţi (de administrator financiar al unei şcoli) asupra îndeplinirii cu obiectivitate a funcţiei publice de inspector în cadrul Primăriei Bârzava, măsura administrativă stabilită nu este corespunzătoare atingerii scopului legitim al legii, tocmai pentru că în cauză transparenţa, imparţialitatea, integritatea în exercitarea funcţiilor publice nu au fost în fapt nesocotite.

Înalta Curte reţine că starea de incompatibilite este prevăzută de lege în scopul asigurării transparenţei în exercitarea funcţiilor şi deminităţilor publice şi are ca finalitate garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice.

Prin reglementarea incompatibilităţilor legiuitorul a urmărit determinarea situaţiilor şi a cazurilor în care un oficial public ocupă mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi un atare cumul este fie interzis expres de lege, fie impune abţinerea de la luarea oricărei decizii, în circumstanţele expres arătate.

Astfel, regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcţii publice sau demnităţi publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situaţia incompatibilităţii sau de conflictul de interese în care se află persoanele cărora li se aplică aceste reglementari.

Totodată, de esenţa regimului juridic al incompatibilităţilor este caracterul preventiv, astfel că susţinerea sau dovedirea unor aspecte concrete de parţialitate sau opacitate decizională, ori necinste sau coruptibilitate nu reprezintă un element constitutiv al incompatibilităţilor.

În concluzie, astfel cum în mod legal a constatat recurenta-pârâtă, în cauză este realizată ipoteza legală prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, în raport de care calitatea de funcţionar public în cadrul autorităţii publice locale este incompatibilă cu cea de angajat al şcolii gimnaziale, prezumţia instituită de legiuitor fiind aceea că o persoană fizică nu poate exercita, concomitent, imparţial, atât funcţia în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice cât şi cea de funcţionar public, întrucât se poate ca acesta să nu-şi îndeplinească cu obiectivitate atribuţiile ce-i revin în dubla calitate.

Rezultă, aşadar, că, dată fiind natura prezumţiei instituite de legiuitor, simpla realizare a ipotezei legale, aşa cum aceasta este prevăzută în textul legal antereferit, atrage încălcarea regimului incompatibilităţilor.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă, este nelegală, fiind incident motivul de casare invocat de recurenta-pârâtă, prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 276 din 16 octombrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 276 din 16 octombrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 26 mai 2022.