Judicial auxiliary staff promotion: recognition of exam results and salary adjustment under status law versus framework salary legislation

Şedinţa publică din data de 20 mai 2022

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal la data de 25.11.2019 sub numărul x/2019 reclamantul A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Justiţiei, Ministerul de Justiţie din România, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova au solicitat următoarele:

- obligarea Ministrului Justiţiei din România, să recunoască examenul organizat în data de 17.12.2018 şi să emită un Ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Ploieşti în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Ploieşti în data de 17 12.2018; temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 135 alin. (2) din Legea 304/2004 republicată, art. 8, alin. (1), teza a doua din Legea 554/2004, art. 10 alin. (1), teza a doua din Legea 554/2004 si Anexa V, Cap. II, pct. 7,8 si 9 din Legea 153/2017; şi obligarea pârâtei Curtea de Apel Ploieşti prin Preşedintele instanţei să emită decizii de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Ploieşti în data de 17.12.2018 şi promovat de petenţi; temeiul de drept îl constituie art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181/29.03.2007 şi modificat prin Hotărârea CSM nr. 820/11.07.2018.

- obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Ploieşti si Tribunalul Prahova să achite reclamanţilor diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs li salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 21.12.2018 şi până în prezent, actualizate la momentul plăţii cu dobânda legala, precum şi obligarea pârâtelor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcţiei promovate pentru salariaţii A., B. şi C., grefieri arhivari în cadrul Judecătoriei Vălenii de Munte; temeiul îl constituie dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea 567/2004;

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 704 pronunţată la data de 24 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei ca neîntemeiată, şi totodată a respins acţiunea ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

3.1. Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanţii A., B. şi C. întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată.

În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond nu a făcut o apreciere corectă a stării de fapt întemeiată pe probatoriul administrat în cauză şi nici o corectă aplicare a dispoziţiilor legale în materie.

Arată recurenţii că în susţinerea cererii de chemare în judecată au promovat examenul din data de 17 decembrie 2018 organizat de Curtea de Apel Ploieşti, şi pe cale de consecinţă, au promovat din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

Urmare acestui fapt trebuia să se dea eficienţă Legii nr. 153/2017 în sensul de a se corela salariul cu funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, însă instanţa de fond se limitează doar la expune diferite articole din legile nr. 567/2004, respectiv 153/2017 şi nu analizează în concret cererea formulată.

Prin Legea nr. 153/2017 legiuitorul a modificat nivelul de competenţă al funcţiei, introducând şi pentru funcţia de grefier-arhivar nivelul de studii superioare, ceea ce implică şi desfăşurarea altor activităţi, cu o mai mare responsabilitate, astfel încât să justifice o salarizare corespunzătoare.

3.2. Împotriva sentinţei nr. 704 din 24 iulie 2020 a formulat recurs incident Ministerul Justiţiei, prin care a solicitat admiterea recursului incident, casarea în parte a sentinţei criticate, iar în rejudecarea cauzei, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei cu privire la capătul de cerere privind plata diferenţelor salariale şi respingerea acestui petit în contradictoriu cu recurentul Ministerul Justiţiei ca fiind îndrept împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Arată recurentul pârât că instanţa de fond a respins în mod eronat excepţia invocată cu privire la obligarea la plata diferenţelor salariate, reţinând că statele de funcţii şi de personal se aprobă potrivit art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 de ministrul justiţiei, care are şi calitatea de ordonator principal de credite, iar Ministerul Justiţiei pune la dispoziţia instanţelor sumele necesare plăţii drepturilor salariale.

Tribunalele şi curţile de apel au personalitate juridică, iar raporturile reclamanţilor sunt stabilite cu instanţa în cadrul căreia funcţionează, astfel că drepturile salariate ale acestora sunt stabilite, calculate şi plătite direct de către instituţia angajatoare, care procedează şi la calcularea şi virarea impozitului şi contribuţiilor sociale către stat.

Ministerul Justiţiei este parte a unui alt raport juridic financiar, care implică ordonatorii de credite, potrivit atribuţiilor prevăzute de Legea finanţatelor publice nr. 500/2002, act normativ ce reglementează cadrul general pentru utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar.

Formularea unor cereri având ca obiect pretenţii referitoare la calcularea şi plata drepturilor băneşti pentru angajaţii instanţelor de judecată nu poate să atragă de plano obligarea Ministerului Justiţiei în acest sens, numai prin prisma calităţii de ordonator principal de credite a ministrului justiţiei.

4. Apărările intimaţilor

Faţă de recursul promovat de reclamanti, au formulat întâmpinare atât pârâta Curtea de Apel Ploieşti, cât şi pârâtul Ministerul Justiţiei, solicitând respingerea recursului formulat ca nefondat.

Intimata-pârâtă Curtea de Apel Ploieşti a susţinut, în esenţă, că ceea ce se regăseşte reglementat în anexele la Legea nr. 153/2017 este salariul, stabilit prin raportare la funcţia deţinută, iar nu funcţia, condiţiile de încadrare pe o anumită funcţie, ori modalitatea în care ordonatorul de credite îşi stabileşte necesarul de funcţii şi personal în cadrul autorităţii/instituţiei pe care o coordonează.

Intimatul-pârât Ministerul Justiţiei a a susţinut, în esenţă, că nu poate fi făcută nicio confuzie între operaţiunea de încadrare în funcţie, care se face exclusiv în condiţiile statutului profesiei – Legea nr. 567/2004, pe de o parte, şi cea de stabilire a salariului aferent funcţiei, domeniu reglementat de Legea nr. 153/2017, pe de altă parte.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că atât recursul formulat de recurenţii reclamanţi A., B. şi C. cât şi recursul incident formulat de Ministerul Justiţiei sunt întemeiate.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recursul formulat de reclamanţii A., B. şi C.

Prin acţiunea formulată s-a solicitat obligarea recurentului-pârât Ministrul Justiţiei la emiterea ordinului privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Ploieşti ca urmare a valorificării examenului de promovare în funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, precum şi obligarea Ministerului Justiţiei, Curţii de Apel Ploieşti şi Tribunalului Prahova la plata diferenţelor salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului – 21.12.2018 şi până în prezent, actualizate la momentul plăţii cu dobânda legală, precum şi obligarea pârâţilor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcţiei promovate.

Soluţionând cauza, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei ca neîntemeiată, şi totodată, a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Potrivit motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă sunt incidente motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., soluţia primei instanţe fiind dată cu încălcarea normelor legale incidente cauzei, refuzul autorităţii pârâte de a da curs favorabil cererii recurenţilor - reclamanţi este unul nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, Înalta Curte are în vedere că dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 prevăd că statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.

Totodată, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz, iar prin alin. (4) al articolului menţionat se dispune cu titlu de principiu că, în situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.

Înalta Curte constată că nu există niciun conflict între dispoziţiile Legii nr. 567/2004 şi Legea nr. 153/2017.

Legea nr. 567/2004 prevede atât condiţii de încadrare cât şi condiţii de promovare a persoanalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice şi arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Ploieşti, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Prin urmare, se constată că refuzul pârâtului este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora, neputând fi primite susţinerile intimatului pârât în sensul că noua lege de salarizare, respectiv Legea cadru nr. 153/2017 a prevăzut doar posibilitatea salarizării a două categorii de personal – grefier arhivar şi registrator – în raport de nivelul studiilor absolvite, acest fapt neechivalând cu încadrarea (numirea) în funcţie care este consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute prin legea statutului.

Observă Înalta Curte că prin legea specială nr. 576/2004 s-a reglementat modalitatea de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti, promovarea constituind o modalitate de dezvoltare a carierei, dispoziţiile art. 44 reglementând promovarea, prin examen, a personalului auxiliar în funcţii de execuţie, în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.

Prin urmare, dreptul la dezvoltarea carierei constituie un drept recunoscut de lege, astfel că acest aspect trebuia avut în vedere de judecătorul fondului, acesta analizând prezenta cauză din perspectiva diferenţei dintre sintagmele "încadrare în funcţie" cu "stabilirea salariului aferent funcţiei".

Înalta Curte va avea în vedere că prin dispoziţiile art. 8 şi următoarele şi art. 21 şi următoarele din Hotărârea CSM 181/2007 a fost reglementat modul de organizare a examenului de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe, normele juridice impunând ca şi condiţie pentru participarea la examen absolvirea studiilor superioare juridice.

"Art. 81- Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 82- Examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 9 - Îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 şi 81se constată printr-un raport întocmit de compartimentul de specialitate al instanţei sau parchetului unde candidatul îşi desfăşoară activitatea.

Art. 10 - Dispoziţiile art. 6 şi 7 se aplică în mod corespunzător.

Art. 101- (1) Dispoziţiile art. 81- 10 se aplică în mod corespunzător şi în cazul examenului pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare.

(2) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare economice sau studii superioare juridice.

(3) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice.

(4) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică."

Faptul că recurenţii grefieri arhivari au drept condiţie de numire absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanţă din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea iniţială ci despre promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.

Reclamanţii nu solicită promovarea în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare exclusiv urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare, ci urmare a promovării concursului organizat în acest scop conform Regulamentului aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181/2007.

Totodată, Înalta Curte are în vedere şi faptul că în cadrul Legii nr. 153/2017 funcţia de grefier arhivar este prevăzută la Cap. II din Anexa nr. V "Justiţie" la nr. crt. 7 – 8 încadrare cu studii superioare şi la nr. crt. 10 – 11 încadrare cu studii medii, act normativ care nu prevede doar posibilitatea promovării personalului plătit din fonduri publice, personal din care fac parte şi recurenţii-reclamanţi, ci arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de autoritatea competentă, respectiv Curtea de Apel Ploieşti în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Recursul incident formulat de Ministerul Justiţiei.

Înalta Curte găseşte întemeiată critica din recurs referitoare la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei, cu privire la obligarea sa la plata drepturilor salariale către reclamanţi.

Prima instanţă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului pârât Ministerul Justiţiei reţinând că, potrivit art. 135 alin. (1) din Legea 304/2004, pârâtul este autoritatea publică obligată la aprobarea statelor de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, judecătorii şi parchete, precum şi faptul că pârâtul, în calitatea sa de ordonator principal de credite, pune la dispoziţia instanţelor sumele necesare plăţii drepturilor salariale.

Înalta Curte constată că respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei greşit a fost respinsă de judecătorul fondului, întrucât formularea unor cereri având ca obiect pretenţii referitoare la calcularea şi plata drepturilor băneşti pentru angajaţii instanţelor de judecată nu poate să atragă de plano obligarea Ministerului Justiţiei în acest sens, numai prin prisma calităţii de ordonator principal de credite.

Or, reclamanţii funcţionează la instanţe subordonate ierarhic, astfel încât calitatea de ordonator de credite şi debitor al plăţii drepturilor salariale invocate se găseşte la nivelul curţii de apel şi tribunalului, după caz, faţă de care reclamanţii se află în raport de serviciu, potrivit art. 44 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, care arată că preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar cei ai tribunalelor au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

În consecinţă, lipsind un raport juridic direct cu Ministerul Justiţiei, cererea de plată formulată împotriva acestuia nu are temei, deoarece nu acestuia îi revine obligaţia de plată a drepturilor salariale, cerute de intimaţii reclamanţi, neprezentând relevanţă în soluţionarea acţiunii raportul specific de drept financiar stabilit între ordonatorii de credite la diferitele niveluri ale alocării de fonduri bugetare.

În nicio ipoteză recurentul-pârât Ministerul Justiţiei nu achită direct intimaţilor-reclamanţi drepturile salariale cuvenite, ci aceasta intră în atribuţia ordonatorului de credite secundar sau terţiar faţă de care grefierii arhivari se află în raporturi de serviciu.

În concluzie, potrivit celor statuate în Decizia nr. 13/2016, pronunţată într-un recurs în interesul legii (aplicabilă mutatis mutandis în cauza de faţă) dar şi a dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 304/2004, în privinţa capătului de cerere privind obligarea la plata drepturilor salariale, Ministerul Justiţiei nu are calitate procesuală pasivă, nefiind titular al obligaţiei ce formează conţinutul raportului juridic de drept material dedus judecăţii.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul formulat de recurenţii reclamanţi precum şi recursul incident formulat de pârâtul Ministerul Justiţiei, va casa sentinţa recurată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamanţii A., B. şi C., şi totodată, admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei şi va respinge capătul de cerere privind obligarea acestui pârât la plata drepturilor salariale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul principal formulat de recurenţii-reclamanţi A., B. şi C., precum şi recursul incident declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 704 din 24 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi în rejudecare:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei cu privire la capătul de cerere privind plata diferenţelor salariale.

Respinge capătul de cerere privind plata diferenţelor salariale formulat în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite acţiunea formulată de reclamanţii A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Justiţiei, Ministerul de Justiţie, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova.

Obligă pârâtul Ministerul Justiţiei la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Ploieşti, ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, susţinut de reclamanţi la 17.12.2018.

Obligă pârâta Curtea de Apel Ploieşti la emiterea deciziilor de reîncadrare a reclamanţilor pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.

Obligă pârâtul Tribunalul Prahova la plata drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de grefier arhivar cu studii superioare începând cu data de prezentei hotărâri.

Obligă pârâtul Tribunalul Prahova la plata diferenţei dintre salariul corespunzător funcţiei de grefier arhivar cu studii superioare şi salariul efectiv încasat începând cu data de 21.12.2018 până la data pronunţării hotărârii precum şi dobânda legală aferentă până la data plăţii efective.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2022.