Invalidation of school inspector evaluation form due to missing self-assessment section and arithmetic error in final score

Şedinţa publică din data de 6 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 20.04.2018 sub nr. x/2018, reclamantul MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE a solicitat anularea fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtului A. sub aspectul formei sale, precum şi a raportului de evaluare nr. x/15.02.2018, emiterea unei noi fişe de (auto)evaluare de către instituţie în conformitate cu Anexa nr. 2 la OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, cu modificarea punctajului final corespunzător, precum şi emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător; îndreptarea erorilor materiale şi dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 2573 de la data de 02.12.2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, în contradictoriu cu pârâtul A., şi a anulat fişa de evaluare nr. 829/30.01.2018. A dispus emiterea unei noi fise de (auto)evaluare în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014, fără schimbarea punctajului acordat la evaluare pentru fiecare din atribuţiile evaluate prin raportare la criteriile de performanţă utilizate în evaluare, dar schimbarea punctajului final, acesta fiind de 93 de puncte, şi nu de 90 de puncte. Totodată, a respins cererea în rest ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei soluţii a formulat cerere de recurs reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia, cu casarea în parte a sentinţei civile atacate, iar pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată şi în ceea ce priveşte anularea raportului de evaluare.

După o expunere vastă a situaţiei de fapt şi o prezentare a cadrului legal incident cauzei, recurentul – reclamant arată, în esenţă, că prima instanţă a aplicat greşit normele de drept material în speţa de faţă şi a motivat insuficient soluţia pe care a emis-o la fondul cauzei.

Pe lângă aplicarea greşită a normelor de drept, a invocat partea şi faptul că soluţia de admitere în parte a cererii de chemare în judecată este nelegală prin prisma faptului că nu s-a dispus şi anularea raportului de evaluare în care era menţionat punctajul la evaluare ce trebuia modificat.

A susţinut partea că în lipsa anulării raportului de evaluare în care este cuprins punctajul obţinut de intimatul – pârât nu poate fi modificat rezultatul evaluării prin acordarea unui punctaj mai mare.

Ca şi temei de drept a invocat disp. art. 2-9 din anexa la Ordinul nr. 4315/11.08.2014.

1.4 Apărările formulate în cauză

Legal citat cu copie a motivelor de recurs, intimatul – pârât A. nu a formulat apărări în faza procesuală a recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1.1. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate de recurentul – reclamant Ministerul Educaţiei Naţionale, având în vedere dispoziţiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefundat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Prin cererea înregistrată pe rolul primei instanţe reclamantul a solicitat anularea fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 care avea în vedere evaluarea activităţii de inspector şcolar desfăşurate de intimatul – pârât A..

Soluţia emisă pe fondul cauzei a vizat o admitere în parte a acţiunii introductive în sensul anulării fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 şi emiterii unei noi fise de (auto)evaluare în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014, fără schimbarea punctajului acordat la evaluare pentru fiecare din atribuţiile evaluate prin raportare la criteriile de performanţă utilizate în evaluare, dar schimbarea punctajului final, acesta fiind de 93 de puncte, şi nu de 90 de puncte.

Împotriva acestei soluţii, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., a formulat cerere de recurs reclamantul.

Analizând recursul de faţă întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), Înalta Curte îl apreciază a fi nefondat.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.

Înalta Curte mai arată şi că, în acord cu dispoziţiile art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situaţia de fapt specifică procesului, iar în funcţie de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanţa de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluţia din sentinţa recurată, iar Înalta Curte apreciază că sentinţa recurată respectă dispoziţiile art. 22 alin. (2) şi art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanţă a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţă.

Prin urmare, motivarea Curţii de Apel nu poate fi apreciată ca insuficientă sau că ar cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei în condiţiile în care prima instanţă a argumentat considerentele care au condus la admiterea doar în parte a cererii de chemare în judecată, prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile.

Ulterior, analizând cererea de recurs prim prisma motivului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că şi acesta este nefondat, recurentul –reclamant nereuşind să demonstreze încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material de prima instanţă.

Astfel, prima instanţă a reţinut, aşa cum constată şi instanţa de control judiciar, că a fost emisă fişa de evaluare a intimatului – pârât A. fără respectarea prevederilor art. 2 alin. (2) din anexa la Ordinul nr. 4315/11.08.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, ulterior, formularul completat nefiind cel prevăzut de Anexa 2 a acestui ordin.

Constată instanţa de control judiciar că Anexa 2 a metodologiei a stabilit un formular care cuprinde atât rezultatele autoevaluării cât şi pe cele ale evaluării comisiei, iar din fişa cadru de evaluare nr. 829/30.01.2018 lipseşte complet coloana destinată autoevaluării. Acesta este un viciu de formă care face imposibilă verificarea temeiniciei şi a legalităţii evaluării, fiind greu de stabilit dacă, în procesul de stabilire a punctajului, comisia de evaluare a avut în vedere şi prima etapă a evaluării, şi anume autoevaluarea efectuată de inspectorul general adjunct.

Mai mult decât atât, ca urmare a verificării înscrisurilor de la dosar, reiese şi faptul că erau întemeiate susţinerile recurentului – reclamant conform cărora punctajele acordate pentru fiecare dintre atribuţiile evaluate şi criteriile de performanţă utilizate în evaluare au fost însumate greşit, acordându-se punctajul total de 90 de puncte, in loc de punctajul total de 93 de puncte cum ar fi fost corect.

Critica din recurs formulată de recurentul - reclamant în sensul că instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept pentru că nu a dispus şi anularea raportului de evaluare nu poate avea susţinere câtă vreme acesta este un act subsecvent, în care se consemnează rezultatele cuprinse în fişa de evaluare. Cum în cauza de faţă fişa de evaluare a intimatului a fost anulată de către prima instanţă cu menţiunea emiterii unei noi fise de (auto)evaluare în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014, fără schimbarea punctajului acordat la evaluare pentru fiecare din atribuţiile evaluate prin raportare la criteriile de performanţă utilizate în evaluare, rezultă în mod clar că raportul iniţial nu mai poate fi luat în considerare, urmând a se întocmi un nou raport ce are conţinutul conform noii fişe de evaluare.

Prin urmare, rezultă din analiza anterior expusă că instanţa fondului, nu a procedat la interpretarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material în cauza de faţă, ci dimpotrivă, în evaluarea ansamblului probator administrat în cauză şi identificând cadrul legal corespunzător situaţiei de fapt deduse judecăţii, a procedat la emiterea unei sentinţe temeinice şi legale care se află la adăpost de criticile recurentului – reclamant Ministerul Educaţiei Naţionale.

În acest context, nefiind identificate motive de reformare ale sentinţei civile nr. 2573/02.12.2019, cererea de recurs urmează a fi respinsă ca nefondată.

2.1. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant Ministerul Educaţiei (fost Ministerul Educaţiei şi Cercetării) împotriva sentinţei civile nr. 2573 din 2 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 mai 2022.