Cassation appeal annulled for failure to articulate specific illegality grounds required under the limited cassation framework

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată şi precizată pe rolul Judecătorei Gherla, petiţionarul A. a solicitat, ca instanţa de judecată să stabilească locul executării pedepsei, să se facă în Penitenciarul Gherla care este penitenciarul cel mai aproape de domiciliul, la fel cum a stabilit deţinutului B. in dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Gherla.

Prin sentinţa penală nr. 163 din data de: 12.02.2021 pronunţată în dosarul penal nr. x/2021 a Judecătoriei Gherla, în temeiul articolului 47 din C. proc. pen. s-a admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Gherla şi s-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării cererii formulate de petiţionarul A., în prezent deţinut în Penitenciarul Gherla. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statuluiS-a stabilit suma de 313 RON, onorar pentru avocatul din oficiu, care se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, domnului avocat C..

În urma admiterii excepţiei de necompetenţă materială şi a declinării, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III – a contencios administrativ şi fiscal sub numărul x/2021.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 152 din 21 mai 2021, Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Penitenciar Gherla, a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a admis excepţia lipsei de interes invocată de instanţă din oficiu şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Penitenciar Gherla si Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ca urmare a admiterii excepţiilor sus indicate şi ca nefondată.

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate

Împotriva senţinţei pronunţate de Curtea de Apel Cluj a promovat recurs reclamantul A., în condiţiile art. 483 C. proc. civ.

După prezentarea contextului raportului juridic, reinterând susţinerile din actiunea formulată şi înregistară pe rolul Curţii de Apel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-reclamant a arătat că în mod eronat instanţa de fond a respins acţiunea ca nefondată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Gherla au formulat întâmpinare prin care aU invocat excepţia nulităţii recursului având in vedere că cererea de recurs nu repectă exigenţele prevăzute de art. 4888din C. proc. civ., nefiind invocate mootive de nelegaliate şi, în subsidiar, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

De asemenea, recurentul-reclamant, prin Serviciul registratură, la data de 6 aprilie 2022 a depus note de şedinţă.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

La acest termen de judecată, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare.

Examinând cererea de recurs în raport de excepţia nulităţii pentru nemotivarea recursului, invocată prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la conţinutul declaraţiei de recurs, Înalta Curte urmează să o admită şi să anuleze recursul, având în vedere următoarele considerente:

Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din acelaşi act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.

Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

În măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menţionate în art. 488 C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.

Înalta Curte reţine, pe de o parte, că, prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere ca neîntemeiată a acţiunii şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin sentinţa recurată, partea rezumându-se a prezenta aspecte ce ţin de fondul cauzei.

Pe de altă parte, în recurs, recurentul nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la considerentele sentinţei atacate, neindicând nici formal dispoziţiile art. 488 alin. (8) C. proc. civ. şi fără a dezvolta motivele de casare invocate sub aspectul normelor legale interpretate ori aplicate greşit de către instanţa de apel.

Pentru a putea conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a unor dispoziţii legale pretins încălcate, astfel cum a procedat recurentul-reclamant în cadrul memoriului de recurs, întrucât condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor imputate instanţei.

Aceste aspecte, invocate de recurent în susţinerea solicitării sale, în situaţia în care instanţa ar respinge prezentul recurs, nu pot fi asimilate unor veritabile critici susceptibile de a fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deşi nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reţinute de instanţă în justificarea soluţiei pronunţate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Mai mult decât atât, excedează analizei ce poate fi realizată în faza procesuală a recursului susţinerile recurentului-reclamant care vizează modul de apreciere a probelor, a susţinerilor din întâmpinarea formulată în cauză de partea adversă, instanţa de fond având plenitudine de apreciere în ceea ce priveşte dovezile administrate în cauză, iar instanţa de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor administrate.

Or, cerinţa legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.

Reţinând că recurentul-reclamant nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Aşa fiind, cum recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate care se grefează pe conţinutul sentinţei atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare.

Constată nul recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 152 din 21 mai 2021 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 aprilie 2022.