Incompatibility of local councilor with private company board seat under Law No. 161/2003: classification of state-owned entity as national interest

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 27.06.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de Evaluare al A.N.I. cu nr. de înregistrare x, întocmit de către inspectorul de integritate B..

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin Raportul de Evaluare nr. x/31.01.2019 inspectorul de integritate a concluzionat faptul că reclamantul, în perioada 20.12.2012 – 30.03.2012, a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor prevăzut de Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, întrucât a exercitat atât funcţia de consilier judeţean, cât şi funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al S.C. Neptun Olimp S.A. de unde a realizat venituri de natură salarială.

S-a evidenţiat totodată că, pe perioada exercitării mandatului de consilier judeţean, s-a derulat Acordul-Cadru privind furnizarea de solarii complet echipate, încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa şi S.C. C. S.R.L., societate în cadrul căreia soţia reclamantului, D., a exercitat calitatea de asociat unic şi administrator în perioada 20.08.2003 – 14.01.2013.

Regimul juridic al incompatibilităţilor a fost încălcat prin nerespectarea prevederilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei (în forma în vigoare la data de 30.03.2016).

A mai precizat reclamantul că referitor la primul aspect al incompatibilităţii arată că exercitarea concomitentă în perioada 20.12.2012-30.03.2016 a mandatului de consilier judeţean cu ocuparea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie al societăţii Neptun Olimp S.A. nu se încadrează în condiţiile cerute de art. 88 alin. (1) din lit. d) din Legea nr. 161/2003, întrucât nu este o societate de interes naţional.

În opinia reclamantului, această societate nu ar putea fi calificată de interes naţional, date fiind: actul constitutiv, acţionariatul societăţii, patrimoniul infim al acesteia, numărul extrem de scăzut de salariaţi, atât din prezent cât şi de la momentul la care a avut calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie.

Mai mult decât atât, Neptun Olimp S.A. nu a fost nicăieri calificată de lege ori de actul de înfiinţare ca fiind "societate comerciala de interes naţional".

De asemenea, faptul că nu este societate de interes naţional rezultă şi din adresa nr. x BGT/16.10.2018 a Ministerul Turismului, cât şi din adresa Neptun Olimp S.A. cu nr. x/08.10.2018.

1.2. Hotărârea pronunţate în cauză

Curtea de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 229 din 2 decembrie 2019, a admis contestaţia promovată în contencios administrativ de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi, în consecinţă, a anulat Raportul de evaluare nr. x/31.01.2019 întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei 7430 RON - cheltuieli de judecată (50 RON – taxă de timbru şi 7380 RON onorariu avocat).

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate

Impotriva hotărârii instanţei de fond a promovat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în condiţiile art. 493 C. proc. civ.

Criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Reiterând modalitatea de soluţionare a cauzei şi, în contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta-pârât a arătat, în esenţă, că hotărârea atacată este nelegală întrucât instanţa de fond a ignorat conţinutul textelor legale incidente în cauză, respectiv dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 coroborate cu dispoziţiile art. 90 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ, raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit intimatul-reclamant prin deţinerea simultană a funcţiei de consilier judeţean cât şi a funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Neptun Olimp S.A., în perioada 20.12.2012- 30.03.2016.

În motivarea recursului, s-a arătat, în esenţă, că, în ceea ce priveşte prima situaţie de incompatibilitate reţinută în baza prevederilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, din documentele ce au stat la baza emiterii raportului de evaluare nr. x/31.01.2019, raportat la situaţia de incompatibilitate reţinută în baza prevederilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi competările ulterioare, reclamantul A. a deţinut şi exercitat în perioada supusă evaluării: -funcţia de consilier judeţean- mandatul 2012-2016, aşa cum reiese HCJ nr. 457/20.12.2012 privind validarea unui mandat de consilier judeţean şi funcţia de administrator al S.C. Neptun Olimp S.A., calitate deţinută în perioada 14.09.2012 - 30.03.2016 (data înregistrării adresei nr. x/30.03.2016), - funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie în cadrul S.C. Neptun Olimp S.A., în perioada 25.10.2012-30.03.2016.

Arată recurentul că, din analiza acestor dispoziţii legale incidente în cauza, art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, rezultă că pentru existenţa stării de incompatibilitate, consilierul judeţean trebuie să indeplinească funcţiile enumerate de lege în cadrul regiilor autonome sau în cadrul societăţilor comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cele două condiţii sunt cumulative, în speţa de faţă, acestea fiind întrunite.

Prin urmare,activitatea desfăşurată de S.C. Neptun-Olimp S.A. implică exploatarea unor bunuri aflate în proprietatea societăţii comerciale, societate ce are ca acţionar majoritar Ministerul Turmsimului.

Este fără putinţă de tăgadă că societatea comercială S.C. Neptun-Olimp S.A. este o societate comercială de interes naţional (societate cu capital majoritar de stat, acţionar majoritar fiind statul român prin Ministerul Turismului, având ca obiect principal deactivitate de turism (CAEN 5510-Hoteluri şi alte unităţi de cazare similar).

În concluzie, recurentul a arătat că, din interpretarea articolelor anterior menţionate şi având în vedere faptul că S.C. Neptun -Olimp S.A. este înfiinţată prin hotărâre de guvern (H.G. nr. 1226/1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale, prin reorganizarea Regiei Autonome de Turism şi Prestaţii E.), sub autoritatea tutelară a Ministerului Turismului, rezultă că aceasta este încadrată în categoria unităţilor economice de interes naţional.

Cu privire la cea de a doua situaţie de incompatibilitate reţinută în baza art. 9 din Legea nr. 171/2003, recurentul a susţinut că, Consiliul Judeţean din care intimatul-reclamant A. făcea parte, a achitat societăţii S.C. C. S.R.L., societate în cadrul căreia numita F., soţia reclamantului, deţinea calitatea de asociat şi funcţia de administrator, suma de 100.000 RON, conform Facturii nr. x/25.06.2012, aferentă Contractului subsecvent nr. 7/8069/07.05.2012, au fost încălcate prevederile art. 90 din Legea 161/2003.

Cele reţinute de Curtea de Apel Constanţa, în sensul că soţia reclamantului s-a retras din societate în termenul prevăzut de art. 91 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 sunt neîntemeiate întrucât perioada dintre data validării mandatului de consilier judeţean (20.12.2012) şi data retragerii soţiei reclamantului din societatea comercială C. S.R.L. (14.01.2013) depăşeşte termenul legal de 15 zile prevăzut de legiutor pentru evitarea intervenim unei situaţii de incompatibilitate. De asemenea, motivarea instanţei de fond precum că "factura nr. x/25.06.2012 emisă de societatea C. S.R.L. şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa cu nr. 11284/27.06.2012, scadentă în termen de 15 zile de la înregistrare, conform prevederilor art. 15.1 din Contract, a fost achitată abia la 10.01.2013, după ce reclamantul a devenit consilier judeţean, nu echivalează cu un contract încheiat sau aflat în derulare în perioada mandatului reclamantului (...).

Faţă de acestea a solicitat admiterea recursul astfel cum a fost formulat, şi în subsidiar diminuarea cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant.

1.4. Apărările formulate in cauză

Intimatul-reclamant A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În esenţă a precizat că, contrar susţinerilor instituţiei recurentei potrivit cărora există cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 90 din Legea nr. 161/2003, întrucât la momentul la care soţia intimatului încă deţinea calitatea de asociat la C. S.R.L. a fost efectuată o plată, arată că acest text de lege face referire la încheierea unui act juridic civil, iar plata nu reprezintă un astfel de act, ci executarea unei obligaţii.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 25 iunie 2020 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 6 aprilie 2022, cu citarea părţilor.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, şi faţă de întreg probatoriul administrat, prin raportare la normele legale incidente, incluzând dezlegările date în cursul soluţionării cauzei cu care a fost investită, Înalta Curte, în urma propriului demers de verificare a actelor şi lucrărilor dosarului reţine că recursul de faţă este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Astfel, mai întâi, trebuie spus că, aşa cum reiese din art. 483, art. 488 C. proc. civ., scopul recursului este acela de a supune instanţei de recurs doar examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, ceea ce presupune realizarea doar a unui control de legalitate cu privire la hotărârea atacată, fără a se putea reaprecia starea de fapt stabilită de instanţa de fond, şi, în mod implicit, fără a se putea reanaliza probele întrucât reanalizarea probelor implică reanalizarea situaţiei de fapt.

În ceea ce priveşte criticile circumscrise motivului de casare, prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul susţinând că judecătorul fondului a interpretat şi aplicat în mod greşit prevederile legale incidente în cauză, respectiv dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 coroborate cu dispoziţiile art. 90 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ, raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit intimatul-reclamant prin deţinerea simultană a funcţiei de consilier judeţean cât şi a funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Neptun Olimp S.A., în perioada 20.12.2012- 30.03.2016.

Astfel, din actele şi lucrările dosarului, rezultă că, prin raportul de evaluare nr. 3017/GII/31. O1.2019 emis de Agenţia Naţionala de Integritate, s-a reţinut, pe de o parte, pretinsa existentă a situaţiei de incompatibilitate prevăzuta de art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/201)3, dedusă din aceea ca, în perioada 20.12.2012 - 30.03.2016, reclamantul a exercitat atât funcţia de consilier judeţean, cât si funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al societăţii Neptun Olimp S.A., iar, pe de alta parte, pretinsa existenta a cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 90 din Legea nr. 161/2003, dedus din aceea ca, pe perioada exercitării de către acesta a mandatului de consilier judeţean, s-a derulat Acordul - Cadru privind furnizarea de solarii complet echipate, perfectat între Consiliul Judeţean Constanta şi societatea C. S.R.L., persoana juridica in cadrul căreia soţia intimatului a deţinut calitatea de asociat unic si administrator în perioada 20.08.2003 - 14.01.2003.

Faţă de prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 la cazul concret dedus judecăţii, instanţa fondului interpretând şi aplicând corect aceste dispoziţii a reţinut ca, în cauză, "pâtâtul a reţinut în mod eronat ca societatea Neptun Olimp este o societate de interes naţional", astfel ca una din condiţiile cumulative - preşedinte al consiliului de administraţie la o societate de interes naţional, nu se poate retine in sarcina reclamantului existenta unei situaţii de incompatibilitate".

Calificând societatea menţionată anterior ca fiind de "interes naţional", recurenta a invocat dispoziţiile art. 1, art. 16 si art. 17 din Legea nr. 15/1990 precum şi infiintarea sa prin H.G. nr. 1226/1990, fără însă avea în vedere evoluţia ulterioară a acestei persoane juridice, astfel că cum aceasta a fost expusă de către instanţa fondului in baza analizei înscrisurilor administrate în dosarul cauzei.

Cum bine a punctatat instanţa de fond, distincţia care interesează în speţă este aceea a unităţilor economice care urmau a se reorganiza în regii autonome, în ramurile strategice ale economiei naţionale şi cele care urmau se reorganiza în societăţii comerciale supuse privatizării. Or, societatea Neptun Olimp S.A. a fost înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 1226/1990, urmare reorganizării Regiei Autonome de Turism si Prestaţii "E.", drept societate comerciala pe acţiuni.

Ulterior intrării in vigoare a Legii nr. 31/1990, societatea Neptun Olimp S.A. a fost reorganizata, procedându-se, totodată, la modificarea contractului de societate si a statutului acesteia. Din acest punct de vedere, rezultă că termenul de "societăţi comerciale de interes naţional" din Legea 161/2003 trebuie înţeles în sensul societăţilor comerciale care funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale, dintre ramurile de activitate enumerate de Legea 15/1990 sau similare, stabilite prin politica guvernamentală.

Este de menţionat că Legea nr. 15/1990 reglementează modul de constituire al societăţilor comerciale cu capital intergal de stat, statul fiind uinuic acţionar, în timp ce Legea nr. 31/1990 organizează regimul de drept al constituirii G. cu capital de stat, particular sau mixt".

Mergând mai departe, aşa cum reiese din probatoriul administrat, ulterior adoptării Legii nr. 55/1995, societatea Neptun Olimp S.A. a fost supusă privatizării, participaţia statului diminuându-se la un procent de 54,025%, la acel moment, calitatea de acţionar aparţinând Fondului Proprietăţii de Stat (FPS), iar ulterior, prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor societăţii Neptun Olimps S.A., au fost aprobate actele constitutive ale celor 25 de societăţi comerciale nou -infiinţate urmare a divizării simetrice a societăţii Neptun Olimp S.A., conform Legii nr. 31/1990, pe structura societăţii - mama, iar autorizarea acestora a fost dispusa încheierea nr. 14853/19.06.2002 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe langa Tribunalul Constanta.

În concluzie, pe de o parte, societatea comercială de interes naţional,(societatea H.) a fost înfiinţată potrivit prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 15/1990, în baza unei hotărâri de guvern, iar aceste prevederi au în vedere că unităţile de interes naţional se organizează ca societăţi comerciale prin adoptarea unei hotărâri de guvern.

Pe de altă parte, din răspunsul Ministerului Turismului exprimat prin adresa nr. x/16.10.2018 si prin răspunsul societăţii Neptun Olimp S.A. exprimat prin adresa nr. 1838/rj|s.l0.2018, s-a confirmat asoectul că, în raport de actul constitutiv al societăţii Neptun Olimp S.A., această persoana juridica nu reprezintă o societate de interes naţional.

Mai mult decât atât, nu s-a ar putea susţine calitatea societăţii ca fiind de interes naţional nici din punct de vedere al evidenţelor contabile (valoarea capitalurilor totale scăzând de la 15.693.568 RON în anul 2012 la 10.183.929 RON în anul 2015) şi nici al numărului de salariaţi, societatea având în toată perioada 20.12.2012 – 30.03.2016 un număr de 12 angajaţi.

În concluzie cu privire la primul motiv de incompatibilitate, referitor la calitatea reclamantului de preşedinte a societăţii Neptun Olimp S.A., în perioada antamată de recutrenta Agenţia Naţională de Integritate, nu se poate aprecia că societatea Neptun Olimp S.A. este o societate de interes naţional, având în vedere dispoziţiile legale care s-au succedat şi care îi sunt aplicabile încă din anul 1990.

Din perspectiva celor enunţate anterior, în mod corect judecătorul fondului a reţinut că, deşi turismul reprezintă o ramura importantă a economiei, conţinutul "interesului naţional" si modul în care este exprimat diferă in funcţie de evoluţia mediului internaţional de securitate, în funcţie de resursele de putere ale respectivului stat si de condiţiile socio - economice de la un monent dat, iar, pentru a da valoarea unei ramuri strategice activităţii din turism, ar trebui ca staul sa controleze toată activitatea din turism din tară, atât prin deţinerea majorităţii capitalului social, cat si prin reglementarea unor norme stricte, situaţie care însă nu se regăseşte în prezent in economia tarii si, cu atât mai puţin, nu poate fi reţinuta la nivelul unei singure societăţi care desfăşoară activităţi de turism.

Or, potrivitart. 88 alin. (1) lit. d) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei (în forma în vigoare la data de 30.03.2016), potrivit cărora:

"(1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu:

[...]

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;", dar şi a dispoziţiilor art. 90 alin. (1) şi alin. (2) din cadrul aceluiaşi act normativ, potrivit cărora:

"(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local."

Referitor la primul aspect al incompatibilităţii, în sensul exercitării concomitente în perioada 20.12.2012-30.03.2016 a mandatului de consilier judeţean cu ocuparea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie al societăţii Neptun Olimp S.A. nu se încadrează în condiţiile cerute de art. 88 alin. (1) din lit. d) din Legea nr. 161/2003, întrucât nu este o societate de interes naţional.

În privinţa celei de a doua situaţii de incompatibilitate, se constată că în mod eronat în cuprinsul raportului de evaluare contestat s-a apreciat cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, în condiţiile în care textul la care a făcut trimitere arată în mod expres că o situaţie de incompatibilitate ar putea exista în cazul în care se încheie contracte de prestări-servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse, etc., între consilierul judeţean, soţul sau rudele sale de gradul I ce deţin calitatea de asociaţi ai unei societăţi cu capital privat şi autoritatea administraţiei publice locale din care fac parte.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, soţia reclamantului a deţinut calitatea de asociat în cadrul societăţii C. S.R.L. în perioada 20.08.2003 - 14.01.2013, iar intimatul a fost validat în funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judetein Constanta la data de 20.12.2012.

Prin urmare, nici acordul cadrul nr. 6921/11.04.2011 şi nici vreunul dintre contractele subsecvente de furnizare de produse nu au fost încheiate în perioada cuprinsă între data validării mandatului reclamantului de consilier judeţean (20.12.2012) si data la care calitatea soţiei acestuia de asociat in cadrul societăţii C. S.R.L. a încetat, urmare cesionarii pârtilor sociale deţinute (14.03.2013).

Plata efectuata de Consiliul Judeţean Constanta la data de 10.01.2013 nu echivalează cu un contract încheiat sau aflat în derulare, astfel cum eronat s-a susţinut de recurenta, ci reprezintă executarea obligaţiei asumata de autoritatea publica prin contractul încheiat cu societatea C. S.R.L. la data de 25.06.2012. Intenţia directă de retragere din societate şi din funcţia de administrator, aşa cum a reţinut instanţa fondului în mod evident reiese din demersurile pe care le implică procedura de retragere din societatea respectivă, mai precis etapa premergătoare a cesionarii tuturor părţilor sociale şi anume parcurgerea etapei cooptării în societate a viitorului asociat unic şi administrator al societăţii.

Or, în cauză instanţa de fond a stabilit că "(…) nu se confirmă susţinerile pârâtei prin care s-a constatat existenţa unei situaţii de incompatibilitate în temeiul art. art. 90 alin. (1) şi (2) din cadrul Legii 161/2003, in mod nelegal.

Toate aserţiunile recurentei au semnificaţia unor chestiuni de fapt, deci cu privire la care doar prima instanţă (ca instanţe de fond) aveau prerogativa legală de a le stabili, Înalta Curte ca instanţă de recurs, neavând ea însăşi dreptul de a le cenzura ori modifica, căci aceasta ar însemna să reaprecize probele administrate pentru a stabili o altă stare de fapt, ceea ce legea nu îi îngăduie.

Controlul pe care instanţa de recurs îl poate exercita trebuie să se păstreze în limitele stabilite de art. 488 C. proc. civ., aceasta şi în condiţiile în care în recurs nu au fost înfăţişate, în limitele instituite de art. 492 C. proc. civ., probe noi care să conducă la reţinerea, în totul sau în parte, a unei alte stări de fapt decât aceea la care instanţa de apel s-a oprit.

În baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge, aşadar, ca nefondat recursul declarat de pârâtă.

Sub aspectul criticilor privind cuantumul cheltuielilor de judecată, faţă de soluţia dată nu se mai impune analizarea acestora.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Cum în raport de motivele invocate recursul nu se încadrează in motivele de casare în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în baza dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. va respinge recursul promovat de pârâtă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 229 din 2 decembrie 2019 a Curţii de Apel Constanţa – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 aprilie 2022.