Discrimination in education via non-adapted curriculum and public statements excluding student with ADHD under O.G. 137/2000

Şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la 18.05.2018, Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, Şcoala Gimnazială "I.L.Caragiale" Piteşti, A. - Inspector Şcolar pentru Învăţământul Special din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, B. - director al Şcolii Gimnaziale I.L.Caragiale" au formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 32 din 17 ianuarie 2018, pronunţată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând anularea acesteia ca netemeinică şi nelegală.

La 11.09.2018, reclamanţii au completat cererea de chemare în judecată, solicitând introducerea în cauză a petentei C., prin Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi.

Prin încheierea din data de 11.09.2018 s-a dispus introducerea în cauză şi citarea intimatei C. prin Centrul European pentru Drepturile Copilului.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 42/F-CONT din 19 martie 2019, Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş şi A., Inspector Şcolar, Şcoala Gimnazială I. L. Caragiale şi B., Director al Şcolii Gimnaziale I. L. Caragiale, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi intimata C., prin Centrul European pentru Drepturile Copilului.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei nr. 42/F-CONT din 19 martie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş şi A., Inspector Şcolar, Şcoala Gimnazială I. L. Caragiale şi B., Director al Şcolii Gimnaziale I. L. Caragiale, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, recurenţii – reclamanţi au susţinut că instanţa de fond a pronunţat hotărârea analizând şi acordând forţă probantă superioară probei cu înregistrările audio, fără a corobora această probă cu celelalte probe administrate în cauză.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, faptele reţinute de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în cuprinsul Hotărârii nr. 32 din data de 17 ianuarie 2018 nu constituie fapte de discriminare, acestea neîntrunind condiţiile prevăzute de lege pentru a putea fi reţinute şi sancţionate ca fiind fapte de discriminare.

În ceea ce priveşte declaraţia de presă a Inspectorului general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, în mod eronat şi netemeinic instanţa de fond a reţinut că aceasta este o faptă de discriminare potrivit art. 2 alin. (1) şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000. Afirmaţia "Probabil acesta trebuie să ajungă într-o şcoala specială", a fost făcută având în vedere interesul superior al minorului, în aplicarea şi respectarea legii, având în vedere situaţia medicală în care se afla acesta din urmă. Mai mult, posibilitatea de integrare şcolară a copiilor cu CES se poate realiza şi prin clase şi grupe speciale - pentru copii şi elevi cu dizabilităţi - din unităţi şcolare speciale sau din şcoli de masă, potrivit art. 7 din Ordinul MECTS nr. 5573/07.10.2011.

Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş nu a făcut altceva decât să reitereze una din posibilităţile prevăzute chiar de lege, în ceea ce priveşte integrarea şcolară a copiilor cu CES. Mai mult, din interpretarea logico-gramaticală a declaraţiei de presă, reiese faptul că inspectorul şcolar general, s-a pronunţat în privinţa posibilităţii ca minorul să înveţe într-o şcoală specială şi nu în sensul că aceasta ar fi soluţia propusă de instituţia pe care o reprezintă în ceea ce priveşte situaţia minorului.

Din cauza problemelor medicale pe care le are minorul, acesta a manifestat un comportament necorespunzător faţă de colegii de clasă şi faţă de profesori, comportament care este pe larg descris în Raportul privind istoricul elevului D., ajungându-se la o situaţie extrem de tensionată între părţile implicate.

Având în vedere toate acestea, inspectorul general a reiterat posibilitatea consacrată de prevederile legale aplicabile în materie, şi anume posibilitatea ca minorul să îşi continue pregătirea într-o şcoală specială.

În ceea ce priveşte pasivitatea şi lipsa de promptitudine de a interveni în astfel de situaţii, recurenţii au susţinut că Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş s-a implicat în medierea şi soluţionarea situaţiei create participând la întrunirile organizate de Comisia pentru integrarea minorului D. şi alte instituţii. În toată această perioadă, Inspectoratul Şcolar împreună cu ceilalţi factori implicaţi a depus eforturi reale şi susţinute pentru integrarea optimă a minorului D..

Astfel, Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, prin reprezentanţii săi, a monitorizat în permanenţă integrarea minorului la nivelul şcolii; a colaborat cu specialiştii din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională urmărind realizarea obligaţiilor propuse prin Protocolul de colaborare interinstituţională încheiat; a organizat activităţi de verificare, de îndrumare, întâlniri de lucru cu profesorii care predau la clasa minorului din Şcoala Gimnazială "I. L. Caragiale", cu părinţii celorlalţi elevi din clasă, având o contribuţie substanţială la încetarea conflictului apărut. Profesorii şi părinţii celorlalţi elevi din clasă au fost consiliaţi de către reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş cu privire la respectarea O.G. nr. 137/2000, republicată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. S-a implicat în constituirea comisiei de integrare a minorului, comisie care a avut drept scop detensionarea relaţiilor conflictuale existente între minor şi ceilalţi elevi ai clasei.

De asemenea, a desfăşurat mai multe întâlniri şi medieri între reprezentanţii părinţilor elevilor clasei şi părinţii minorului la care au participat profesorul diriginte, psihologul şcolii, directorul unităţii de învăţământ, reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, psihologul DGASPC care realiza terapia minorului în perioada respectivă. În această perioadă, ca urmare a implicării Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş şi a colaborării permanente cu CJRAE Argeş, minorul a fost preluat pentru terapie de către reprezentantul CJAP Argeş din cadrul CJRAE, psihologul A. E.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş a realizat permanent o colaborare cu părinţii minorului, atât prin convorbiri telefonice cât şi prin întâlniri nenumărate atât la sediul ISJ Argeş, cât şi la unitatea şcolară, urmărindu-se în permanenţă modul în care minorul este integrat în şcoală, modul în care relaţionează cu ceilalţi colegi şi cu profesorii.

Monitorizarea integrării minorului s-a realizat prin păstrarea colaborării interinstituţionale nr. x/18.09.2017 cu următoarele instituţii: Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Argeş, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă "Sfânta Filofteia" Ştefăneşti şi Şcoala Gimnazială "I. L. Caragiale" Piteşti, în scopul colaborării interinstituţionale în vederea asigurării activităţii de integrare a minorului. De asemenea, în baza protocolului de colaborare, s-a constituit o echipă de lucru, alcătuită la nivelul unităţii de învăţământ din directorul şcolii, profesorul itinerant, profesorul din cabinetul de asistenţă psihopedagogică, profesorul diriginte şi profesorii care fac parte din Consiliul clasei.

Aşa cum reiese din documentele anexate, în anul şcolar curent, 2017-2018, ca urmare a implicării Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, a monitorizării permanente prin rapoartele săptămânale primite de Ia Şcoala Gimnazială "I. L. Caragiale" nu s-au mai înregistrat incidente, la nivelul clasei. Ca urmare a implicării ISJ Argeş în procesul de integrare a minorului, s-a stabilit ca minorul să nu mai vină însoţit de către unul din părinţi, acesta reuşind să-şi gestioneze singur comportamentul la nivelul relaţiilor cu colegii de clasă şi cu profesorii clasei, neînregistrându-se încă din decembrie 2016 niciun incident.

De asemenea, Inspectoratul Şcolar a răspuns cu promptitudine tuturor solicitărilor venite din partea instituţiilor abilitate. A dat curs solicitării venite din partea Instituţiei Prefectului Argeş, participând la întâlnirea organizată de aceasta, ce a avut ca scop tocmai găsirea unei soluţii în ceea ce priveşte situaţia minorului D..

În ceea ce priveşte reţinerea faptei de discriminare constând în neadaptarea curriculei şcolare de la data la care minorul D. s-a mutat în clasa a VII-a B în cadrul Şcolii Gimnaziale I.L. Caragiale, Piteşti, în mod netemeinic aceasta a fost reţinută de către instanţa de fond.

După cum reiese din documentele pe care le-au ataşat prezentei cereri, în ceea ce îl priveşte pe minorul D. a fost implementat un Plan de intervenţie personalizat şi, totodată, a fost realizată o Planificare adaptată a curriculei şcolare şi pentru anul şcolar 2017-2018, fiind respectate toate recomandările prevăzute în programul de servicii personalizate al copilului cu cerinţe educaţionale speciale.

Cu privire la reţinerea ca fiind o faptă de discriminare scăderea notei la purtare, apreciem că este neîntemeiată, întrucât scăderea notei la purtare este consecinţa comportamentului necorespunzător al minorului, acesta fiind agresiv atât verbal cât şi fizic, aşa cum reiese din Raportul privind istoricul elevului D..

În urma abaterilor repetate, deosebit de grave, care contravin Regulamentului intern şi oricăror norme de convieţuire socială, consiliul clasei a hotărât scăderea notei la purtare, aceasta fiind aprobată de Consiliul profesoral.

O asemenea decizie de sancţionare poate fi luată de Consiliul profesoral din cadrul Şcolii Gimnaziale I.L. Caragiale din Piteşti faţă de orice elev care are un comportament necorespunzător, contrar normelor de conduită şcolară cerute de regulament. De asemenea, astfel de hotărâri au fost luate şi faţă de alţi elevi, care au avut un comportament necorespunzător contrar Regulamentului de ordine interioară.

Scăderea notei la purtare nu a fost prima măsură luată, ci a urmat unui lung şir de demersuri întreprinse de către conducerea şcolii şi de către cadrele didactice implicate. S-a încercat implicarea părinţilor, consilierea lor, părinţii au fost informaţi despre situaţia şcolară a copilului, însă nu s-a reuşit în niciun fel remedierea situaţiei.

Astfel, scăderea notei la purtare nu reprezintă o faptă de discriminare, această măsură nefiind luată în considerarea situaţiei medicale a minorului, ci fiind luată ca o măsură de dezaprobare a comportamentului acestuia.

Au mai susţinut recurenţii că, din documentele existente la dosarul cauzei reiese, fără echivoc, faptul că şcoala s-a implicat în integrarea tuturor copiilor indiferent de etnie, stare de sănătate ori orice alt criteriu, fiind integraţi în colectiv. Deşi abordarea şcolii a fost aceeaşi rezultatele obţinute au fost diferite, ceea ce a făcut diferenţa a fost tocmai atitudinea corespunzătoare de conlucrare şi de colaborare dintre familie, personalul şcolii şi terapeuţii copiilor.

În ceea ce priveşte sancţionarea doamnei A., Inspector Şcolar pentru învăţământul Special din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş pentru declaraţiile din presă, în mod eronat instanţa de fond a reţinut faptul că, deşi doamna inspector nu a făcut declaraţii în presă cu privire la situaţia minorului D., aceasta a fost găsită vinovată pentru declaraţiile date în cadrul şedinţei din data 21.10.2016.

În ceea ce priveşte reţinerea şi sancţionarea cu avertisment a faptei de discriminare constând în afirmaţiile domnului director al Şcolii Gimnaziale I.L. Caragiale Piteşti, în mod netemeinic instanţa de fond a reţinut că afirmaţiile acestuia constituie fapte de discriminare. Cele reţinute sunt doar simple afirmaţii ale tatălui minorului, care nu sunt susţinute de nicio probă.

Faptul că directorul unităţii şcolare a relatat că a avut o discuţie cu minorul legat de comportamentul necorespunzător al acestuia şi de posibilele consecinţe nu poate duce la concluzia că acesta a avut un limbaj şi o atitudine care să fie reţinute ca fapte de discriminare faţa de elevul D.. Mai mult, aceste discuţii denotă implicarea domnului director în rezolvarea situaţie create şi efortul acestuia de a-l face pe minor să înţeleagă că are un comportament necorespunzător, care nu este în concordanţă cu statutul de elev şi cu Regulamentul de ordine interioară.

Având în vedere cele prezentate, recurenţii au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecarea cauzei, admiterea acţiunii.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Cu privire la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Acest motiv de casare nu este incident în cauza dedusă judecăţii, instanţa de fond interpretând şi aplicând corect dispoziţiile O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, ce prevăd următoarele:

Art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare: "Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau orice alte domenii ale vieţii publice".

Art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare: "Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile, sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare".

Art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare: "Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe cale le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii penale".

Art. 11 alin. (1): "Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educaţie de stat sau privat, la orice formă, grad şi nivel, din cauza apartenenţei acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză."

Art. 15: "Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia."

Examinând documentaţia care a stat la baza emiterii Hotărârii C.N.C.D. nr. 32 din 17.01.2018, constând în înscrisuri, la care în faţa instanţei s-au ataşat pe suport CD şi probele audio depuse în dosarul x/2016, instanţa de fond a constatat că în mod legal s-a reţinut în cauză că faptele prezentate de CNCD reprezintă discriminare, conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1), (4) şi (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată.

Efectuând propria evaluare a materialului probator, Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale incidente.

Astfel, referitor la declaraţia de presă a Inspectorului general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, care a afirmat "Probabil acesta trebuie să ajungă într-o şcoala specială, deoarece are o formă avansată şi agresivă de ADHD", reţinută ca fiind o faptă de discriminare potrivit art. 2 alin. (1) şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, instanţa de control judiciar reţine, contrar susţinerilor recurenţilor în sensul că inspectorul şcolar general s-a pronunţat în privinţa posibilităţii ca minorul să înveţe într-o şcoală specială, că folosirea cuvântului "trebuie" exprimă în mod evident necesitatea, iar nu posibilitatea înscrierii minorului într-o şcoală specială, fiind chiar soluţia propusă de instituţia pe care o reprezintă.

În ceea ce priveşte neadaptarea curriculei şcolare de către Şcoala Gimnazială I.LCaragiale Piteşti, recurenţii au susţinut faptul că a fost realizată o Planificare adaptată a curriculei şcolare pentru anul şcolar 2017-2018, în urma raportului de evaluare complexă nr. 56/18.01.2017, aceasta nefiind necesară anterior, întrucât diagnosticul reţinut în Raportul de evaluare complexă nr. x/20.03.2015, eliberat de Serviciul de orientare Şcolară şi profesională a copiilor/elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, nu avea printre recomandările prevăzute şi întocmirea unei curricule adaptate.

Susţinerea recurenţilor nu poate fi primită, având în vedere că potrivit certificatului de orientare şcolară şi profesională nr. 859/24.03.2015, care a avut la bază şi Raportul de evaluare complexă nr. x/20.03.2015, eliberat de Serviciul de orientare Şcolară şi profesională a copiilor/elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, minorul a fost diagnosticat cu deficienţă de tip somatic (ADHD), cu recomandarea unui curriculum adaptat în învăţământul de masă.

Referitor la sancţionarea Şcolii Gimnaziale I.L. Caragiale Piteşti pentru săvârşirea faptei constând în scăderea notei la purtare a minorului, procesul-verbal din data de 21.09.2016 încheiat de Inspectoratul Judeţean Argeş relevă faptul că măsura a fost luată pentru neimplicarea părinţilor minorului în asigurarea siguranţei celorlalţi elevi şi nu pentru a sancţiona comportamentul necorespunzător al minorului, care, de altfel, este datorat afecţiunii sale medicale şi cunoscută de la început de reclamanta Şcoala Gimnazială I.L Caragiale Piteşti.

În ceea ce priveşte pasivitatea şi lipsa de promptitudine de a interveni în astfel de situaţii, reţinută, de asemenea, ca fiind o faptă de discriminare, deşi recurenţii au susţinut că au depus eforturi reale şi susţinute pentru integrarea optimă a minorului D., împreună cu toate instituţiile abilitate, prin colaborarea cu specialişti, desfăşurarea mai multor întâlniri şi medieri între reprezentanţii părinţilor elevilor clasei şi părinţii minorului la care au participat profesorul diriginte, psihologul şcolii, directorul unităţii de învăţământ, reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, psihologul DGASPC care realiza terapia minorului în perioada respectivă, prin constituirea comisiei de integrare a minorului, comisie care a avut drept scop detensionarea relaţiilor conflictuale existente între minor şi ceilalţi elevi ai clasei, monitorizând în permanenţă integrarea minorului la nivelul şcolii şi răspunzând cu promptitudine tuturor solicitărilor venite din partea instituţiilor abilitate, Înalta Curte, împărtăşind opinia judecătorului fondului, constată că potrivit art. 3 din OMECTS nr. 5530/2011, reclamantul Inspectoratului Şcolar Judeţean avea atribuţii în soluţionarea conflictului născut în jurul minorului şi a comportamentului acestuia.

Ori, reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale doar ca urmare a celor menţionate anterior. Din analiza faptelor petrecute reiese că modul în care s-a gestionat situaţia tensionată, lipsa oricăror măsuri faţă de cei responsabili şi care au permis desfăşurarea de proteste la adresa minorului în incinta şcolii, împrejurarea că informările instituţiilor competente în protecţia copilului sau a persoanelor cu dizabilităţi au avut loc ulterior săvârşirii principalelor fapte de discriminare, toate acestea conturează existenţa pasivităţii şi lipsei de promptitudine din partea reclamantului.

Probatoriul administrat în cauză contrazice şi celelalte susţineri ale reclamanţilor. Astfel, în considerentele hotărârii CNCD se arată că fapta pentru care inspectorul şcolar pentru învăţământ special a fost găsită vinovat constă în declaraţiile date în cadrul şedinţei din data de 21.10.2016, prin care li se pune în vedere părinţilor că minorul nu va putea merge la şcoală dacă nu este supravegheat, încadrarea juridică a faptei corespunzând acestei fapte, respectiv săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 2 alin. (4) din Legea 137/2000; menţionarea în dispozitivul hotărârii nr. 32/208 a faptului că inspectorul şcolar pentru învăţământ special este sancţionat pentru declaraţiile sale de presă, nu este decât rezultatul unei simple erori materiale, astfel cum corect a reţinut judecătorul fondului.

De asemenea, din cuprinsul probei audio de la fila x, instanţa de fond a reţinut că reclamantul B., directorul unităţii de învăţământ a declarat că minorul în cauză "a nenorocit o clasă întreagă", afirmaţie care, în contextul dizabilităţilor minorului, constituie un motiv suficient pentru constatarea unui comportament discriminatoriu.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că judecătorul fondului a aplicat şi interpretat în mod corect dispoziţiile legale cuprinse în art. 2 din O.G. nr. 137/2000, cu modificările şi completările ulterioare, reţinând faptul că respectivele comportamente ale reclamanţilor reprezintă discriminare conform prev. de art. 2 alin. (1), (4) şi (5) şi art. 11 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, reprezentând o deosebire pe baza de dizabilitate care are ca efect restrângerea exercitării, în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie.

Faţă de cele anterior expuse, Înalta Curte constată că atât instanţa de fond cât şi intimatul - pârât au adoptat soluţii corecte, raportat la definiţia discriminării, astfel cum este reglementată de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 cu modificările şi completările ulterioare, republicată şi, raportat la criticile formulate în recurs, nefiind aduse în discuţie aspecte noi, care să determine reţinerea unei alte stări de fapt decât cea constatată de judecătorul primei instanţe, Înalta Curte, observând caracterul formal al acestor critici, apreciază că se impune respingerea acestei căi de atac, cu consecinţa menţinerii, ca legală, a hotărârii pronunţate de prima instanţă.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, Şcoala Gimnazială I.L. Caragiale, A. şi B. împotriva sentinţei nr. 42/F-CONT din 19 martie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 ianuarie 2022.