Validity of service via mailbox for stamp tax obligation in annulment actions under Art. 503 CPC

Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2022

Deliberând , asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Timiş

Prin sentinţa civilă nr. 380 din 10 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Timiş – secţia I civilă, a fost respinsă excepţia netimbrării cererii. A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor A. şi B.. A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice. A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele B. şi A. împotriva pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara

Prin decizia civilă nr. 288 din 25 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost respins apelul declarat de reclamantele B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 380 din 10 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Timiş.

3. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin decizia nr. 1593 din 22 septembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă, a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantele A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 288 din 25 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

5. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii au formulat contestaţie în anulare contestatoarele A. şi B., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă.

În motivarea contestaţiei în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ., contestatoarele au precizat că, prin adresa din 22 februarie 2022 şi comunicată în 01 martie 2022, li s-a adus la cunoştinţă obligaţia de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru au formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea din 24 martie 2022, comunicată în 12 aprilie 2022.

În cuprinsul deciziei atacate s-a reţinut că, în data de 29 iunie 2022, recurentele au fost citate cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, dar şi că nu s-au conformat obligaţiei, sens în care a anulat recursul declarat, ca netimbrat.

Însă, pentru termenul din 22 septembrie 2022 nu au primit citaţia, aspect reţinut şi de interesul urmărit prin acţiunea formulată prin raportare la valoarea mică a taxei judiciare de timbru.

Au mai arătat că şi-au ales domiciliul procesual pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat C., persoana desemnată pentru comunicarea tuturor actelor de procedură fiind avocat C., or, acesta nu a recepţionat citaţia emisă pentru termenul din 22 septembrie 2022.

În acest sens, au învederat că sunt incidente dispoziţiile art. 158 alin. (1) C. proc. civ., astfel că procedura este legal îndeplinită doar în situaţia în care citaţia este semnată de persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, ori în lipsa acesteia, de administratorul clădirii, paznicul sau agentul de pază, prin raportare la art. 162 alin. (1) C. proc. civ.

Concluzionând, recurentele au precizat că nu au ales ca toate actele de procedură să le fie comunicate la căsuţa poştală, deşi ar fi avut această posibilitate conform art. 158 alin. (2) C. proc. civ.

6. Apărările formulate în cauză

În data de 15 noiembrie 2022, intimatul Statul român, prin Ministerul Finanţelor, a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea contestaţiei în anulare, ca inadmisibilă, raportat la dispoziţiile art. 504 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care contestaţia în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut de art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului; în susidiar, a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată, întrucât contestatoarele au avut cunoştinţă de obligaţia achitării taxei judiciare de timbru, adresa fiindu-le comunicată în 12 aprilie 2022.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând contestaţia în anulare în raport de criticile formulate şi de prevederile art. 503 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, ce poate fi promovată numai pentru motivele limitativ prevăzute de lege, care sunt de strictă interpretare. Pe această cale nu pot fi puse în discuţie probleme de fond ori săvârşirea unor greşeli de judecată, oricare ar fi natura lor.

Contestaţia în anulare dedusă judecăţii a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează contestaţia în anulare obişnuită şi care dispun în sensul că "hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".

Analizând contestaţia din perspectiva motivului invocat, Înalta Curte reţine că această normă legală sancţionează judecarea unei cauze cu încălcarea obligaţiei imperative vizând citarea părţilor, instituită prin art. 153 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care "instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel."

Principala critică invocată de contestatoare a vizat nelegala citare pentru termenul de judecată din 22 septembrie 2022, când instanţa de recurs a invocat, din oficiu, excepţia netimbrării căii de atac şi a anulat recursul, ca netimbrat.

Pentru a răspunde criticii invocate de contestatoare este necesar a se preciza că, prin cererea de recurs, recurentele şi-au ales domiciliul procesual pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat C., din Timişoara, str. x, jud. Timiş, persoana însărcinată cu primirea corespondenţei fiind av. C..

În etapa procesuală a recursului, toate actele de procedură au fost comunicate recurentelor, la domiciliul procesual ales, anterior indicat, iar procedura de citare a fost îndeplinită prin depunerea documentelor la cutia poştală, neexistând nicio situaţie în care persoana însărcinată cu primirea corespondenţei să semneze de primire.

Din analiza actelor dosarului reiese că, pentru termenul de judecată din 22 septembrie 2022, când a fost anulat recursul, ca netimbrat, recurentele au fost legal citate la domiciliul ales indicat în cuprinsul cererii de recurs, potrivit proceselor-verbale de înmânare din data de 05 iulie 2022, aflate la dosarul de recurs.

Conform menţiunilor din aceste procesele-verbale, întocmite de agentul procedural în temeiul art. 164 C. proc. civ., rezultă că actul de procedură, respectiv citaţia pentru termenul de judecată din 22 septembrie 2022, a fost depusă în cutia poştală, întrucât "destinatarul sau persoana majoră care locuieşte cu destinatarul/administratorul clădirii/portarul/agentul de pază sunt absenţi."

Actul de procedură a fost depus la cutia poştală a reprezentantului convenţional al recurentelor, întrucât, conform dispoziţiilor art. 163 alin. (8) C. proc. civ., în cazul în care persoana căreia trebuie să-i fie comunicat actul de procedură lipseşte de la domiciliu şi nu sunt prezente nici persoanele prevăzute la alin. (6) şi (7) din acelaşi articol, sunt incidente dispoziţiile art. 163 alin. (3)-(5) C. proc. civ. referitoare la comunicarea actului de procedură prin lăsarea lui în cutia poştală.

Prin urmare, critica contestatoarelor, în sensul că procedura de citare pentru termenul din 22 septembrie 2022 nu a fost îndeplinită şi că nu au avut cunoştinţă despre judecarea cauzei, respectiv despre obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON aferentă soluţionării recursului, întrucât citaţia nu a fost recepţionată de persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 165 pct. 1 C. proc. civ., în cazul în care actul de procedură nu a putut fi înmânat persoanelor prevăzute în art. 163 (către destinatar, personal sau prin reprezentant, către persoanele majore din familia acestuia sau cu care locuieşte ori care îi primesc, în mod obişnuit, corespondenţa, către administrator, portar, sau persoanei care, în mod obişnuit, îl înlocuieşte), procedura de comunicare a actelor de procedură se consideră legal îndeplinită la data încheierii de către agentul procedural a procesului-verbal corespunzător, în cauză, la data de 05 iulie 2022 .

Aşa cum rezultă din procesele-verbale aflate la filele x, recurentelor li s-a comunicat încheierea de respingere a cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în data de 12 aprilie 2022. Ulterior, potrivit citativului aflat la dosarul de recurs, pentru termenul de judecată din 22 septembrie 2022 recurentele au fost citate cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancţiunea anulării cererii.

Întrucât recurentele nu s-au conformat obligaţiei stabilite de instanţa de judecată, prin decizia atacată a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 288 din 25 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia I civilă.

Aşadar, contrar argumentelor contestatoarelor, dispoziţiile art. 158 alin. (1) C. proc. civ. au fost respectate de către instanţa de recurs, care a comunicat toate actele de procedură la sediul ales de părţi, iar faptul că persoana însărcinată cu primirea corespondenţei nu s-a aflat la sediu pentru a recepţiona corespondenţa nu înseamnă că procedura de citare nu se putea îndeplini prin lăsarea citaţiei la cutia poştală.

De asemenea, se reţine că, fiind o cale de retractare, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată în alte condiţii şi pentru alte motive decât cele prevăzute de textul de lege invocat. De altfel, această soluţie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în mod constant Curtea reamintind faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluţionat definitiv şi irevocabil, numai în scopul de a obţine rejudecarea cauzei, contestaţia în anulare neavând semnificaţia unui "apel-recurs deghizat", ci aceasta trebuie să fie justificată numai de circumstanţe esenţiale şi imperative. De asemenea, Curtea subliniază permanent faptul că principiul securităţii raporturilor juridice implică respectarea principiului res judicata, iar posibilitatea de desfiinţare a unei hotărâri definitive afectează dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenţie.

În consecinţă, având în vedere considerentele expuse şi dispoziţiile legale menţionate, Înalta Curte constată că argumentele critice susţinute de contestatoare în cadrul prezentei căi de atac nu relevă existenţa unui viciu de procedură în soluţionarea recursului, acestea fiind legal citate la termenul la care a fost judecată calea de atac, sens în care, în temeiul art. 508 C. proc. civ., va respinge contestaţia în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare declarată de contestatoarele B. şi A. împotriva deciziei nr. 1593 din 22 septembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I Civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 decembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.