Civil revision admissibility: res judicata requirement for conflicting judgments in distinct proceedings and panel composition following procedural requalification
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's decision that rejected the revision request as inadmissible. The case involved a civil revision action filed against a lower court judgment that had dismissed a prior revision petition for lack of subject-matter jurisdiction, where the appellants argued that the appellate court’s ruling violated the res judicata effect of an earlier tribunal decision that had remanded the case. The Supreme Court determined that the revision under Article 322(7) of the old Civil Procedure Code was inadmissible because the two judgments at issue were rendered in the same legal proceeding rather than distinct ones, and the prior decision did not resolve the merits but merely declinized jurisdiction. Additionally, the Court rejected the appellant’s procedural argument regarding the composition of the judicial panel, ruling that the requalification of the case from an appeal to a revision action did not require a new random assignment, as the existing panel complied with internal regulations regarding the reduction of the number of judges required for the new procedural status.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 alin. (7) din C. proc. civ, art. 304 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 53 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, art. 322 pct. 7 C. proc. civ, art. 326 alin. (1) C. proc. civ, art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004; Civil revision admissibility: res judicata requirement for conflicting judgments in distinct proceedings and panel composition following procedural requalification: În motivarea hotărârii, instanţa de revizuire a reţinut că pentru a fi incident cazul de revizuire prevăzut de art. 322 alin. (7) din C. proc. civ. de la 1865, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: a) să fie vorba de hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a soluţionat fondul cauzei, pronunţate în aceeaşi cauză, deci să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; b) hotărârile să fie pronunţate în procese diferite; c) în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat excepţia; d) să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2022
Asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:
1. Procedura în primă instanţă
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa la 25 iunie 2021, revizuenţii A. şi B. au solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 1593 din 23 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Târgovişte, în dosarul nr. x/2020.
Revizuenţii au solicitat a se constata că sentinţa civilă nr. 1593 din 23 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Târgovişte, în dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 5153 din 11 ianuarie 2008, pronunţată de Judecătoria Târgovişte, în dosarul nr. x/2009, în contradictoriu cu intimaţii Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dâmboviţa, Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar Văleni, C., D., E., F., G., H. şi I., încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 13 din 10 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa.
Au arătat că, prin această ultimă decizie, s-a reţinut că cererea de revizuire este admisibilă, cauza fiind judecată pe fond, în timp ce Tribunalul Dâmboviţa, prin decizia civilă nr. 1593 din 23 aprilie 2021, a decis că cererea revizuire formulată este inadmisibilă şi, implicit, nu mai trebuie judecată pe fond.
Au solicitat casarea sentinţei civile nr. 1593 din 23 aprilie 2021 şi trimiterea cauzei la Judecătoria Târgovişte pentru judecata în fond.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 322 pct. 7 şi 323 alin. (2) din vechiul C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 21 din 9 martie 2022, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021 a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1593 din 23 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Târgovişte, în dosarul nr. x/2020, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.
2. Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 4 din 18 mai 2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 1593 din 23 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Târgovişte, în dosarul nr. x/2020, formulată de revizuenţii A. şi B., în contradictoriu cu intimaţii Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dâmboviţa, Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar Văleni, C., D., E., F., G., H. şi I..
În motivarea hotărârii, instanţa de revizuire a reţinut că pentru a fi incident cazul de revizuire prevăzut de art. 322 alin. (7) din C. proc. civ. de la 1865, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: a) să fie vorba de hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a soluţionat fondul cauzei, pronunţate în aceeaşi cauză, deci să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; b) hotărârile să fie pronunţate în procese diferite; c) în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat excepţia; d) să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
Instanţa a constatat că aceste cerinţe nu sunt îndeplinite în speţă. Astfel, s-a reţinut că, prin decizia civilă nr. 13 din 10 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Tribunalul Dâmboviţa, a fost calificată cererea formulată de revizuenţii B. şi A. ca vizând revizuirea sentinţei civile nr. 5153 din 11 ianuarie 2008 a Judecătoriei Târgovişte şi a deciziei civile nr. 46 din 30 septembrie 2020 a Tribunalului Dâmboviţa; a fost respinsă excepţia lipsei de interes în formularea cererii de revizuire a deciziei civile nr. 46 din 30 septembrie 2020 şi a fost respinsă cererea de revizuire vizând decizia civilă nr. 46 din 30 septembrie 2020 a Tribunalulul Dâmboviţa formulată în contradictoriu cu intimaţii Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dâmboviţa, Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar Văleni, C., D., E., F., G., H. şi I.; a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a instanţei în ceea ce priveşte revizuirea sentinţei civile nr. 5153 din 11 ianuarie 2008 a Judecătoriei Târgovişte şi a fost dispusă declinarea competenţei de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgovişte.
A mai reţinut instanţa că cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 5153 din 11 ianuarie 2008, pronunţată de Judecătoria Târgovişte a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr. 1593 din 23 aprilie 2021, împotriva căreia revizuenţii B. şi A. au formulat prezenta cerere de revizuire.
În raport de cele anterior constatate, s-a apreciat că sentinţa civilă nr. 1593 din 23 aprilie 2021 a Judecătoriei Târgovişte nu poate încălca autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 13 din 10 februarie 2021 a Tribunalului Dâmboviţa, având în vedere că prin această din urmă hotărâre instanţa nu a soluţionat cererea de revizuire formulată de revizuenţii B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 5153/2008 a Judecătoriei Târgovişte, ci, constatând ca fiind întemeiată excepţia necompetenţei materiale, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte.
Totodată, Curtea de Apel Ploieşti a constatat că nu este îndeplinită cerinţa ca hotărârile să fie pronunţate în procese (dosare) diferite întrucât cele două hotărâri judecătoreşti indicate de revizuenţi (sentinţa civilă nr. 1593 din 23 aprilie 2021 a Judecătoriei Târgovişte şi decizia civilă nr. 13 din 10 februarie 2021 a Tribunalului Dâmboviţa) au fost pronunţate în acelaşi litigiu având ca obiect cererea de revizuire formulată de revizuenţi împotriva sentinţei civile nr. 5153/2008 a Judecătoriei Târgovişte.
Sub un ultim aspect, instanţa a reţinut că neîndeplinirea acestor condiţii de admisibilitate a cererii de revizuire conduce la neîndeplinirea şi a celei de-a patra, în sensul că prin cererea de revizuire nu se solicită numai anularea sentinţei civile nr. 1593 din 23 aprilie 2021 a Judecătoriei Târgovişte, ci şi rejudecarea cauzei deoarece prima hotărâre, decizia civilă nr. 13 din 10 februarie 2021 a Tribunalului Dâmboviţa, nu soluţionează cererea de revizuire formulată de revizuenţii B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 5153/2008 pronunţată de Judecătoriei Târgovişte.
5. Procedura în recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 4 din 18 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă, revizuentul B. a formulat recurs prin care a învederat că dosarul nu a fost repartizat aleatoriu la instanţa de fond, cauza fiind preluată de la un complet de recurs, care s-a pronunţat în sensul recalificării cererii din revizuire recurs în revizuire fond.
A mai arătat că a fost efectuată o cercetare superficială a dosarului, fiind pronunţată o hotărâre în dezacord cu cererea de revizuire şi cu legea.
6. Hotărârea instanţei de recurs
Recursul declarat de revizuentul B. este nefondat pentru considerentele ce succed:
Recurentul revizuent susţine încălcarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor, arătând că dosarul a fost preluat de la un complet de recurs ce a calificat cererea din revizuire recurs în revizuire fond.
Această critică este încadrabilă în motivul de recurs prevăzut de art. 304 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit căruia "modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale".
Potrivit art. 53 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, în vigoarea la data sesizării instanţei de judecată de către revizuent,"Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat."
Analizând actele dosarului, se constată că prin rezoluţia din 30 martie 2022 aflată la dosarul curţii de apel, cauza a fost repartizată aleatoriu unui complet de recurs, cu respectarea dispoziţiilor legale precitate.
Prin încheierea din 18 mai 2022, aflată la dosarul curţii de apel, instanţa de revizuire a reţinut că obiectul cauzei este cerere de revizuire a sentinţei nr. 1593 din 23 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Târgovişte în dosarul nr. x/2020, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, aşa cum au precizat şi revizuenţii în faţa Tribunalului Dâmboviţa, şi nu recurs cum a fost menţionat în cerere.
Prin urmare, având în vedere prevederile art. 326 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, conform cărora cererea de revizuire se judecă potrivit procedurii cererii de chemare în judecată, coroborat cu art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit căruia cauzele în primă instanţă se soluţionează în complet format dintr-un singur judecător, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a constatat că cererea de revizuire trebuie soluţionată de un singur judecător.
În raport şi de prevederile art. 111 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, s-a dispus ca cererea de revizuire să fie soluţionată de un complet de judecată compus din judecător J., preşedintele completului iniţial de recurs.
Potrivit art. 111 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti "În situaţia recalificării unei cauze astfel încât s-ar schimba numărul judecătorilor care compun completul se va proceda astfel: dacă o cauză trebuie soluţionată de un complet cu un număr mai mic de judecători decât cel căruia i-a fost repartizată, completul de judecată va fi format din preşedintele completului şi, dacă este cazul, şi din următorul judecător din compunerea acestuia."
Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că, în situaţia recalificării unei cauze, cum este cea din speţa pendinte, în care s-a reţinut că obiect al cauzei este o cerere de revizuire şi nu un recurs, nu este necesară o nouă repartizare aleatorie a cauzei, aceasta urmând a fi soluţionată de judecători aflaţi în compunerea completului căruia i-a fost repartizat dosarul.
Prin urmare, având în vedere cele prezentate, contrar argumentelor recurentului, compunerea completului de judecată care a soluţionat cererea de revizuire a fost legală, dispusă în conformitate cu dispoziţiile legale evocate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu referire la art. 304 pct. 1 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul B. împotriva sentinţei civile nr. 4 din 18 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul B. împotriva sentinţei civile nr. 4 din 18 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 decembrie 2022.