Legality of panel substitution following judicial recusal in civil appeals

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2022

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul recursului

Prin încheierea din 16 iunie 2022, în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a suspendat, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor, judecata recursului promovat de recurentul pârât A. împotriva deciziei civile nr. 539 din 22 decembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Vrancea – secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii reclamanţi B., C. şi D. şi cu intimaţii intervenienţi E. şi F., în litigiul având ca obiect acţiune în constatare.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Pârâtul A. a atacat cu recurs încheierea de suspendare.

Pe calea motivului de nelegalitate înscris în art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., recurentul a supus cenzurii instanţei de recurs critici vizând compunerea completului de judecată care a pronunţat încheierea de suspendare.

În rezumarea situaţiei de fapt, a arătat că cererea de recurs formulată în dosarul nr. x/2021, împotriva deciziei civile nr. 539/2021 a Tribunalului Vrancea, a fost repartizată aleatoriu completului de judecată C1R, format din judecătorii G., H. şi I..

La 10 mai 2022, judecătorii G. şi I. au formulat cereri de abţinere ce au fost soluţionate de completul C1R, întregit conform procesului-verbal anexat, cu judecătorii J. şi K..

Urmare a admiterii cererilor de abţinere, doamna judecător H. a stabilit, în cadrul procesului-verbal din 10 mai 2022, că se va întregi completul de judecată C1R, învestit cu judecarea cererii de recurs, cu judecătorii K. şi L..

A învederat recurentul că doamna K. este judecător în cadrul secţiei I civile şi figurează în lista de permanenţă din data de 19.05.2022, iar doamna L. este judecător în cadrul secţiei a II-a civilă şi este inclusă în planificarea de permanenţă a acestei secţii din data de 11.05.2022.

Din conţinutul procesului-verbal din 10 mai 2022, reiese că stabilirea completului de judecată pentru soluţionarea căii de atac, care a pronunţat şi încheierea de suspendare criticată, s-a realizat anterior admiterii cererilor de abţinere.

Recurentul a susţinut că modificarea completului de judecată este o atribuţie a colegiului de conducere, iar exercitarea acesteia de către judecător este o activitate nelegală. În aplicarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. j) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor de judecată, aprobat prin Hotărârea nr. 1375 din 17 decembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, colegiul de conducere aprobă, în mod excepţional, schimbarea membrilor completelor de judecată şi a asistenţilor judiciari în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 110 alin. (4)-(7) din regulament, privitoare la soluţionarea incidentelor procedurale, art. 41 şi 52 din Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară, se deduce că stabilirea componenţei completului de judecată la început de an ori schimbarea membrilor acestuia, cât şi modificarea completelor de judecată în cazul unor incidente procedurale, se realizează de către colegiile de conducere. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

În cauză, modificarea componenţei completului de judecată C1R s-a făcut de către preşedintele de complet, H., cu nerespectarea prevederilor legale amintite.

În opinia recurentului, încălcarea prevederilor legale a operat şi cu privire la desemnarea judecătorului L. din cadrul secţiei a II-a civilă să participe la soluţionarea cauzei, întrucât art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 dispune că, doar în mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii. Pe de altă parte, desemnarea acestui judecător pentru completul de recurs s-a făcut de către preşedintele de complet şi nu cum prevede legea, de către colegiul de conducere.

Sub acest aspect, raportat la prevederile art. 49 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Galaţi nr. 5 din 1 februarie 2018, menţionată în procesul-verbal din 10 mai 2022, nu este de natură a stabili alte modalităţi de modificare a compunerii completelor de judecată sau de stabilire a competenţei pentru operaţiunea de modificare a compunerii completului de judecată, deoarece singura entitate prevăzută de lege care poate modifica compunerea unui complet de judecată este colegiul de conducere, iar acestuia îi este interzis de lege să adopte hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi.

Recurentul a invocat nerespectarea dispoziţiilor art. 110 alin. (7) din regulament, pretinzând că modificarea compunerii completului de judecată C1R nu a fost realizată cu judecători de pe lista de permanenţă din ziua în care au fost formulate cererile de abţinere. În consecinţă, compunerea completului care a pronunţat încheierea de suspendare a fost schimbată cu nerespectarea legii.

A mai criticat, în final, faptul că schimbarea compunerii completului de recurs, prin procesul-verbal din 10 mai 2022, a operat fără ca la momentul efectuării modificării să fie admise cererile de abţinere.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 304/2004, schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, iar potrivit art. 110 alin. (5) din regulament dispune că "În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale conform alin. (4) se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscrişi în lista de permanenţă după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluţionarea incidentului procedural.’’

Aşadar, este evident că la momentul modificării completului de judecată C1R, prin procesul-verbal din 10 mai 2022, în vederea soluţionării cererilor de abţinere, nu erau îndeplinite prevederile art. 110 alin. (5) din regulament, în sensul constatării incompatibilităţii judecătorilor G. şi I.. A conchis recurentul că schimbarea acestor judecători a fost operată înaintea declarării incompatibilităţii.

Pentru toate aceste critici, recurentul a solicitat admiterea recursului.

3. Apărările formulate în recurs

Intimaţii C. şi D. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului şi obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentate de onorariu de avocat în sumă de 500 RON, conform chitanţei nr. 312 din 12 octombrie 2022.

Au susţinut, în sinteză, că motivele de recurs prezentate sunt străine de cele care au condus la suspendarea judecăţii - pentru lipsa nejustificată a părţilor, iar prin formularea recursului se tinde la schimbarea completului de judecată. De asemenea, au fost expuse critici reluate de parte din cuprinsul cererilor de recuzare şi strămutare, neputând fi valorificate pe calea acestui recurs.

4. Procedura în faţa Înaltei Curţi

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 1 august 2022 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 4, astfel cum reiese din fişa Ecris.

Cauza a fost supusă procedurii de regularizare, nefiind întocmit raportul de admisibilitate faţă de data iniţială a dosarului, 16 iulie 2019, ulterioară datei de 21.12.2018, când au fost abrogate dispoziţiile art. 493 C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând încheierea de suspendare prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată caracterul nefondat al recursului declarat de pârâtul A., pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Obiectul recursului pendinte îl reprezintă încheierea din 16 iunie 2022, prin care Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a suspendat judecarea cererii de recurs promovate de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 539/22.12.2021 a Tribunalului Vrancea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, în aplicarea dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor la termenul de judecată respectiv.

Înalta Curte apreciază că este necesar a statua cu privire la încadrarea criticilor prezentate de recurent în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât chiar dacă nu s-a invocat în mod expres, în cadrul întâmpinării, excepţia de nulitate a recursului pentru acest motiv, s-a susţinut că motivele nu îşi găsesc corespondent în cele pentru care s-a dispus măsura suspendării - lipsa părţilor, fiind, aşadar, străine de cauză.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., casarea hotărârii se poate cere dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii.

Aceste prevederi reflectă importanţa pe care principiul repartizării aleatorii a cauzelor şi cel al continuităţii completului în soluţionarea cauzelor, principii consacrate expres şi în C. proc. civ. în art. 19 şi art. 214, o au în procedura civilă. Astfel, potrivit art. 19 din C. proc. civ., judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât pentru motive temeinice, în condiţiile legii, iar conform art. 214 din acelaşi cod, membrii completului care judecă procesul trebuie să rămână aceiaşi în tot cursul judecăţii şi numai în cazurile în care, pentru motive temeinice, un judecător este împiedicat să participe la soluţionarea cauzei, acesta va fi înlocuit în condiţiile legii.

Criticile formulate nu au, însă, legătură cu neprezentarea părţilor la termenul de judecată din 16 iunie 2022, ci vizează compunerea completului ce a pronunţat încheierea de suspendare, urmând a fi examinate în coordonatele motivului de casare antemenţionat, art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Se contestă modul de stabilire a judecătorilor care i-au înlocuit pe cei iniţial alocaţi completului de judecată C1R, prin efectul admiterii cererilor de abţinere, şi momentul la care a operat modificarea componenţei completului.

Înalta Curte reţine că aşa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la 10 mai 2022, dosarul nr. x/173/2021 a fost repartizat aleatoriu, în stadiul procesual al recursului, completului C1R, format din judecătorii G., H. şi I..

La 10 mai 2022, doamnele judecător G. şi I. au formulat cereri de abţinere de la soluţionarea pricinii.

În vederea rezolvării acestui incident procedural, compunerea completului de judecată a fost stabilită de preşedintele de complet, doamna judecător H., în cadrul procesului-verbal amintit, prin includerea, alături de aceasta, a judecătorilor menţionaţi în listele de permanenţă, potrivit planificării de permanenţă, respectiv J. la 11.05.2022 şi K. la 19.05.2022, la care s-a ajuns prin alunecare.

Instanţa de recurs notează că această componenţă a avut la bază dispoziţiile art. 110 din Regulamentul de Ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, alin. (4) "În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin trimestrial’’ şi alin. (7) "Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluţionează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate’’.

Potrivit art. 110 alin. (5) din regulament, în cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale, conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscrişi în lista de permanenţă după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluţionarea incidentului procedural.

Întrucât, în cauză, cererile de abţinere au fost admise prin încheierea din 10 mai 2022, în aplicarea art. 110 alin. (5) din regulament, astfel cum a fost interpretat şi stabilit prin Hotărârea nr. 5 din 1 februarie 2018 de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi - ţinând cont de faptul că este echitabil ca, înainte ca judecătorii altei secţii să participe la soluţionarea cauzei, să fie epuizaţi judecătorii din planificarea de permanenţă din cadrul secţiei respective - a fost întregit completul de judecată ce urma să soluţioneze recursul în şedinţa din 11.05.2022, cu doamna judecător K., singurul judecător rămas neincompatibil pe secţia I civilă la data de 19.05.2022, şi cu doamna judecător L., de permanenţă la data de 11.05.2022, în cadrul secţiei a II-a civilă.

Este de menţionat că domnul judecător J., care a încuviinţat cererile de abţinere, nu a rămas câştigat cauzei, deoarece prin prisma pronunţării deciziei civile nr. 10/2021 a Curţii de Apel Galaţi, în primul ciclu procesual, a devenit incompatibil de drept să participe la soluţionarea recursului.

Înalta Curte nu poate primi aserţiunea recurentului potrivit căreia schimbarea completului de judecată, în compunerea afişată, a fost dispusă cu eludarea dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, de către preşedintele de complet, deşi această atribuţie cade în sarcina colegiului de conducere al Curţii de Apel Galaţi.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului, schimbarea membrilor putându-se face, în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, astfel cum dispune al 2.

De asemenea, potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

În speţă, schimbarea compunerii completului de judecată a reprezentat o măsură adoptată în condiţiile existenţei unui motiv obiectiv de participare a judecătorilor iniţiali la soluţionarea cauzei, incidentul procedural al abţinerii. Constată Înalta Curte că această modificare se supune dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din regulament şi se realizează de preşedintele de complet, prin participarea judecătorilor vizaţi de text, cum corect s-a procedat în cauză prin procesul-verbal din 10 mai 2022.

Raportat la conţinutul normelor opuse de recurent, se impune a fi făcută distincţia între stabilirea componenţei completului de judecată la început de an, prerogativă care aparţine colegiului de conducere, conform art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, şi schimbarea membrilor completului din motive obiective, aceasta din urmă putând fi realizată prin simpla dispoziţie a preşedintelui de complet.

Instanţa reţine, potrivit art. 19 alin. (1) lit. j) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor de judecată, că numai în situaţii excepţionale Colegiul de conducere aprobă schimbarea membrilor completului de judecată în cazurile în care din motive obiective se impune aceasta, situaţie neregăsită în pricina de faţă.

În ce priveşte desemnarea judecătorului L. din cadrul secţiei a II-a civilă să judece recursul, prezintă relevanţă dispoziţiile art. 110 alin. (3) din regulament "Cauzele în care toţi judecătorii unei secţii au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.’’

Prin Hotărârea nr. 15/18.02.2019 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Galaţi, ţinând cont de aceste prevederi, s-a stabilit că secţia I civilă este înlocuită în ordine de secţia a II-a civilă, secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi secţia penală.

Constatându-se incompatibilitatea celor trei judecători care au pronunţat o hotărâre în cauză, într-un alt ciclu procesual (G. şi I. şi J.), în mod legal, s-a ajuns la includerea acestui judecător în completul de recurs, fiind de permanenţă la secţia a II-a civilă în data de 11.05.2022.

Ultima critică, prin care se pretinde că schimbarea judecătorilor din completul de recurs, G. şi I., a fost dispusă anterior soluţionării abţinerii, este lipsită de suport.

Contrar aprecierii recurentului, componenţa completului de recurs a fost circumscrisă dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din regulament, citate în precedent, fiind prevăzută în procesul-verbal din 10 mai 2022, întocmit la momentul admiterii cererilor de abţinere - prin încheierea din 10 mai 2022. Împrejurarea că prin acelaşi act au fost desemnaţi şi membrii completului învestit cu soluţionarea cererilor de abţinere nu este de natură să conducă la concluzia că modificarea compunerii completului de recurs a survenit anterior constatării stării de incompatibilitate.

Pentru argumentele înfăţişate, Înalta Curte reţine că a fost legală compunerea completului care a dispus suspendarea judecăţii recursului pentru lipsa părţilor, schimbarea membrilor acestuia operând în conformitate cu dispoziţiile anterior evocate. Drept urmare, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de şedinţă din 16 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.

În raport de soluţia pronunţată, recurentul este parte căzută în pretenţii şi va fi obligat, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 RON, onorariu de avocat dovedit cu chitanţa nr. x din 12 octombrie 2022, către intimaţii C. şi D..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de şedinţă din 16 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Obligă pe recurent la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 RON în favoarea intimaţilor C. şi D..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 decembrie 2022.