Cassation appeal nullity due to non-payment of judicial stamp duty, missing signature, and failure to file substantiated grounds

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2022

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III a civilă la data de 20.08.2019 sub nr. x/2019, reclamantul Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., obligarea acestuia la repararea integrală a prejudiciului produs bugetului de stat în perioada 10.09.2014-28.11.2014 în cuantum de 393.693,70 RON, în urma activităţii infracţionale desfăşurate în calitate de administrator; obligarea pârâtului şi la plata accesoriilor aferente sumei de 393.693,70 RON, calculate de la data producerii prejudiciului şi până în ziua efectuării plătii inclusiv, conform prevederilor Codului de procedură fiscală.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1357-1359 C. civ.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti

Prin sentinţa nr. 1265/02.09.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a III a civilă a admis acţiunea; a obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 393.693,70 RON, cu titlu prejudiciu produs bugetului de stat în perioada 10.09.2014-28.11.2014, la care se adaugă accesoriile aferente, calculate de la data producerii prejudiciului şi până în ziua efectuării plătii inclusiv la suma de 393.693,70 RON.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 1058/A/29.06.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă a constatat perimat apelul pârâtului împotriva sentinţei.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul A., prin avocat B., arătând că va depune motivele la o dată ulterioară.

5. Apărările formulate în cauză

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Cu un conţinut similar, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. statuează că "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi, dacă este cazul, procura specială, împutrenicirea avocaţială sau delegaţia consilierului juridic". Alin. 3 al acestui articol stipulează că lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru este sancţionată cu nulitatea.

În speţă, prin adresa comunicată la data de 12.09.2022, s-a pus în vedere recurentului să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

Cu toate acestea, recurentul nu s-a conformat obligaţiei stabilite de către instanţă, situaţie faţă de care devin incidente dispoziţiile legale referitoare la sancţiunea nulităţii pentru netimbrare.

De asemenea, potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde "semnătura părţii sau, după caz, a mandatarului părţii, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic", lipsa acestor menţiuni fiind sancţionată cu nulitatea, conform alin. (3) al aceluiaşi articol.

În speţă, deşi recurentului i s-a pus în vedere, prin adresa comunicată la data de 14.09.2022, să semneze cererea de recurs ori să transmită instanţei un exemplar semnat al acesteia, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, acesta nu s-a conformat obligaţiei stabilită de către instanţă, fiind, de asemenea, incidentă sancţiunea nulităţii.

Totodată, se constată că prin declaraţia de recurs, se precizează doar numărul deciziei ce face obiectul acestei căi de atac, numărul dosarului în care a fost pronunţată, instanţa care a dezbătut apelul şi precizarea conform căreia motivele de recurs vor fi depuse în cel mai scurt timp posibil, fapt care nu s-a realizat, şi care, chiar în ipoteza înregistrării lor ulterioare, cu nerespectarea cerinţelor art. 487 alin. (1) C. proc. civ., ar fi atras tot sancţiunea nulităţii.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat, ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Pentru toate considerentele expuse anterior, constatând neîndeplinirea mai multor cerinţe formale sancţionate cu nulitate, Înalta Curte va constata că este nul recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 1058/A din 29 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 1058/A din 29 iunie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 decembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.