Municipal Invoice Nullity vs. Enforcement Challenge: Jurisdictional Conflict Over Common Law Annulment Absent Authorized Execution

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 04.03.2022, sub numărul de mai sus, contestatorul A. a înţeles să conteste, în contradictoriu cu intimaţii Regia Autonomă Municipală Buzău, B. S.R.L. (fosta C. S.R.L.), Primăria Buzău, D., E. şi F., factura RAM nr. x/10.09.2020.

În motivare, a arătat că factura este lovită de nulitate pentru leziune, dol, transfer de proprietate, are la bază un contract nul, este imposibilă executarea şi există dezacord asupra calităţii.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712 alin. (2) şi art. 443 C. proc. civ., art. 94 alin. (1) şi art. 427 alin. (4) C. civ.

II. Hotărârea Judecătoriei Buzău:

Prin sentinţa civilă nr. 3114 din data de 3.06.2022 pronunţată de Judecătoria Buzău, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că, în baza încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţate de Judecătoria Buzău în dosarul x/2021, în cadrul dosarului execuţional înregistrat sub nr. x/2021 la B.E.J. G., împotriva contestatorului s-a demarat executarea silită inclusiv în baza titului executoriu reprezentat de factura nr. x/10.09.2020, indicată în acţiune, iar cererea dedusă judecăţii este o contestaţie la executare, fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., astfel că revine judecătoriei de la sediul debitorului competenţa de soluţionare a cauzei.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti:

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 9015 din 31 octombrie 2022 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că reclamantul a învestit instanţa cu o cerere de anulare a unei facturi. Simpla indicare a dispoziţiilor art. 712 alin. (2) C. proc. civ. nu poate califica cererea ca fiind contestaţie la executare. Solicitarea reclamantului nu priveşte anularea unor acte de executare, nu s-a indicat vreun număr al unui dosar de executare (depunerea actelor dintr-un dosar de executare fiind urmarea unei adrese a Judecătoriei Buzău), iar prin precizările reclamantului de la termenul de judecată din 31.10.2022 acesta a arătat că solicită anularea facturii şi nu înţelege să formuleze contestaţie la executare.

Făcând aplicarea principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil potrivit art. 9 alin. (2) şi art. 22 alin. (6) C. proc. civ., instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, apreciind că este competentă instanţa iniţial învestită.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină, la rândul său, competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În ceea ce priveşte norma legală care a determinat ivirea conflictului negativ de competenţă, se constată că Judecătoria Buzău a reţinut că fiind vorba de o contestaţie la executare sunt aplicabile dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., iar Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 107 Cod procedură, întrucât obiectul cauzei este reprezentat de o cerere de anulare a unei facturi.

Înalta Curte reţine că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău s-a contestat, în temeiul art. 712 alin. (2) şi art. 443 C. proc. civ., factura RAM nr. x/10.09.2020, arătându-se că aceasta este lovită de nulitate pentru leziune, dol, transfer de proprietate, are la bază un contract nul, este imposibilă executarea şi există dezacord asupra calităţii.

Prin încheierea camerei de consiliu din data de 30.12.2021, pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. x/2021, s-a încuviinţat executarea silită ce face obiectul dosarului de executare silită nr. x/2021, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de facturile nr.: x, împotriva debitorului A., cu domiciliul în jud. Buzău, la cererea creditoarei Regia Autonomă Municipală RAM Buzău, cu sediul în mun. Buzău, jud. Buzău, în faliment reprezentată legal prin lichidator judiciar provizoriu consorţiul format din H.., cu sediul în mun. Buzău, Mezanin, jud. Buzău, şi I.., cu sediul în Bucureşti, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, pentru recuperarea sumei de 502,40 de RON, cu titlu de contravaloare a serviciilor facturate în perioada 12.12.2019-12.05.2020, la care se adaugă cheltuielile de executare silită.

A fost respinsă cererea de încuviinţare a executării silite în temeiul titlurilor executorii arătate anterior în ceea ce priveşte penalizările, precum şi cu privire la facturile nr.: x, ca neîntemeiată.

În motivarea soluţiei de respingere a cererii de încuviinţare silită a sumelor reprezentând penalizări, instanţa a apreciat că facturile în cauză nu sunt titluri executorii şi cu privire la penalităţi.

Din aceste împrejurări rezultă că pentru factura ce face obiectul cererii de chemare în judecată pendinte nu s-a început urmărirea silită, în privinţa sa cererea de încuviinţare a executării silite fiind respinsă de instanţa de executare.

Prin urmare, în mod eronat Judecătoria Buzău a reţinut că factura indicată prin acţiune, nr. x/10.09.2020, reprezintă titlu executoriu întrucât s-ar fi încuviinţat executarea silită cu privire la aceasta.

De aceea, văzând că susţinerile reclamantului nu privesc anularea unor acte de executare, ci se solicită anularea unei facturi, faţă de principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil şi în raport cu precizările reclamantului care a învederat că nu înţelege să formuleze contestaţie la executare, Înalta Curte constată că cererea de faţă este o acţiune formulată pe calea dreptului comun, prin care se cere anularea unui act juridic, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 107 şi art. 112 C. proc. civ., competenţa teritorială revenind oricăreia dintre instanţele de la domiciliile sau sediile celor chemaţi în judecată.

Văzând că cel puţin unul dintre pârâţi are sediul în Municipiul Buzău şi faţă de opţiunea reclamantului exprimată conform art. 116 C. proc. civ., se reţine că Judecătoria Buzău, iniţial învestită, este instanţa competentă teritorial.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 noiembrie 2022.