Recurs annulled for failure to cite valid grounds of illegality in appeal against peremption and cost rejection
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the creditor against the Court of Appeal’s decision, thereby leaving in force the lower court’s ruling that confirmed the peremption of the debtor's appeal regarding a precautionary seizure and rejected the creditor's claim for litigation costs. The dispute arose from a civil proceeding where the debtor appealed a first-instance order establishing a precautionary seizure; after the creditor died during the proceedings, the case was suspended and later resumed, leading the Court of Appeal to declare the debtor's appeal perempted because the creditor failed to file a request for resumption within six months, while also dismissing the creditor's subsequent claim for costs due to late submission of original receipts. The decisive legal basis for the final outcome was Article 489(2) of the Code of Civil Procedure, which mandates the nullity of an extraordinary appeal (recurs) when the grounds do not fall within the exhaustive list of illegality causes provided in Article 488(1), as the appellant’s argument regarding procedural fault was deemed legally irrelevant to the specific reasons cited by the Court of Appeal for rejecting the cost claim.
Legislator headnote
AI generatedart. 412 pct. 1 C. proc. civ, art. 453 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ; Recurs annulled for failure to cite valid grounds of illegality in appeal against peremption and cost rejection: Prin încheierea de şedinţă din data de 09.06.2021, în temeiul art. 412 pct. 1 C. proc. civ., judecarea cauzei a fost suspendată pentru că a intervenit decesul intimatului A. la data de 03.02.2021 şi că în cauză nu au fost indicaţi moştenitorii de pe urma acestuia.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2022
Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C., obligarea acestuia la plata sumei de 248.998,40 RON reprezentând preţ încasat şi nerestituit, precum şi înfiinţarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea de şedinţă nr. 462F/11.09.2020, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă, s-a admis cererea formulată de creditorii A. şi D. în contradictoriu cu debitorul Ştirbu C., având ca obiect sechestru asigurător, au fost indisponibilizate bunurile mobile şi imobile urmăribile ale debitorului, aflate în posesia acestuia sau a unui terţ, în limita sumei de 248.998,40 RON şi s-a fixat în sarcina creditorilor o cauţiune în cuantum de 24.899,84 RON, ce a fost plătită în termen de 7 zile de la comunicare, sub sancţiunea desfiinţării de drept a sechestrului.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel apelantul-reclamant Stirbu C., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă sub nr. x/2021 la data de 15.01.2021.
Prin încheierea de şedinţă din data de 09.06.2021, în temeiul art. 412 pct. 1 C. proc. civ., judecarea cauzei a fost suspendată pentru că a intervenit decesul intimatului A. la data de 03.02.2021 şi că în cauză nu au fost indicaţi moştenitorii de pe urma acestuia.
Cauza a fost repusă pe rol din oficiu la data de 26.01.2022 pentru verificarea perimării, la termen fiind respinsă cererea de amânare formulată de avocatul apelantului-reclamant, pentru motivele expuse în încheierea de şedinţă; Curtea a amânat însă pronunţarea pentru a fi depuse concluzii scrise asupra excepţiei de perimare.
2. Decizia Curţii de Apel Bucureşti
Prin decizia civilă nr. 110 din 31 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă s-a constatat perimat apelul declarat de către apelantul-reclamant Stirbu C. împotriva încheierii de şedinţă nr. 462F/11.09.2020, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă. S-a respins ca neîntemeiată cererea intimaţilor privind acordarea cheltuielilor de judecată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 110 din 31 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a formulat recurs reclamanta D., fără a indica incidenta vreunui motiv de nelegalitate.
În cuprinsul memoriului de recurs a arătat că din culpa exclusivă a apelantului a solicitat cheltuieli de judecată confom chitanţei anexate cererii de cheltuieli depuse în data de 25.01.2022.
"Solicitarea restituirii acestora este întemeiată căci cheltuielile au fost efectuate din culpa exclusivă a apelantului care a formulat apelul. Sunt întrunite dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., cheltuielile fiind datorate părţii din culpa căreia cererea s-a perimat, pentru aceea ca în termen de 6 luni nu a formulat cerere de repunere pe rol, cauza perimând din vina lui".
4. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi.
Prin rezoluţia din 23 iunie 2022, a fost fixat termen de judecată la 24 noiembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
La acest termen, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadararea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acesteia.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din acelaşi act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.
Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.
În măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menţionate în art. 488 C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.
Înalta Curte reţine că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin decizia recurată.
Astfel, prin decizia atacată s-a constatat perimarea apelului şi a fost respinsă solicitarea intimaţilor de acordare a cheltuielilor de judecată motivat de împrejurarea că cererea însoţită de chitanţa doveditoare a cheltuielilor de judecată, în original, a fost expediată prin serviciul poştal la o zi după închiderea dezbaterilor în cauză.
Prin urmare, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată a fost respinsă pentru că până la momentul închiderii dezbaterilor în cauză nu au fost depuse documente justificative originale care să probeze efectuarea acestora.
Aşadar, susţinerea din memoriul de recurs referitoare la culpa procesuală este străină de motivarea deciziei atacate şi nu poate constitui o veritabilă critică de nelegalitate, susceptibilă de a fi încadrată în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Fără existenţa unor expuneri care să reflecte raţionamentul eronat al instanţei ori fără argumente clare care să arate maniera eronată de interpretare a normelor incidente în cauză, instanţa de recurs nu poate identifica în memoriul de recurs aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate.
Reţinând că recurenta nu a prezentat critici ce pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. cu referire la art. 489 alin. (5) din acelaşi act normativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta D. împotriva deciziei nr. 110 din 31 ianuarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 noiembrie 2022.