Revision for contradictory judgments barred because rulings issued in the same case file

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2022

Asupra cererii de revizuire deduse judecăţii, reţine următoarele:

1. Cererea de revizuire

Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrat dosarul nr. x/2020 având ca obiect cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva încheierilor din 7 aprilie 2021 şi 22 aprilie 2021, pronunţate de Judecătoria Bacău, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020, rămase definitive prin decizia nr. 504 din 7 iulie 2022, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă în acelaşi dosar.

În motivarea cererii, revizuenta a susţinut încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 1200 din 18 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2020.

Redă cuprinsul încheierilor de şedinţă împotriva cărora a formulat cerere de revizuire şi susţine că, în dosarul nr. x/2020, nu a reiterat aceeaşi cerere de repunere în termen pentru formularea contestaţiei la executare în acelaşi dosar de executare nr. 189/2019 al BEJ B., ci acţiunea a avut drept cauză adresa din 22 august 2018 a Înaltei Curţi, precum şi decizia civilă nr. 931 din 19 decembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018.

Învederează că, prin decizia civilă nr. 1200 din 18 iunie 2020 de declinare a competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, Înalta Curte reţine, contrar constatărilor din decizia civilă nr. 931 din 19 decembrie 2019, că revizuenta a depus contestaţie la executare la Judecătoria Bacău, la 31 august 2018, fiind dovedit că există un act de sesizare al acestei instanţe.

Susţine că, în raport de cele reţinute în încheierea din 22 aprilie 2021 privind incidenţa art. 431 C. proc. civ., sentinţa civilă nr. 2171 din 11 aprilie 2019, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2019 a fost schimbată, în tot, prin decizia civilă nr. 931 din 19 decembrie 2019 a Tribunalului Bacău, astfel încât instanţa de judecată nu se putea raporta decât la această ultimă hotărâre prin care se reţine că cererea de repunere în termen din 31 august 2018 ar fi fost înregistrată ca fiind contestaţie la executare.

Privind aspectul depunerii cererii de repunere în termen, înregistrată ca fiind contestaţie la executare la Judecătoria Bacău, la 31 august 2018, peste termenul prevăzut de dispoziţiile art. 181 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., învederează că, potrivit menţiunilor din decizia civilă nr. 1200 din 18 iunie 2020, a introdus la 31 august 2018 contestaţia la executare împotriva executării silite ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 al BEJ B. la Judecătoria Bacău, urmare a măsurilor dispuse de instanţa supremă, contestaţia fiind depusă în aceeaşi zi în care documentaţia a fost returnată şi însoţită de adresa din 22 august 2018.

Invederează că, în acord cu dispoziţiile art. 2522, art. 2523, art. 2537 alin. (1), art. 2539 alin. (1) şi (2), art. 2546, art. 2548 alin. (3) C. civ. şi art. 123 C. proc. civ., nu a formulat contestaţia la executare din 9 august 2018 la Judecătoria Bacău având în vedere că instanţa competentă să lămurească decizia civilă nr. 644 din 23 februarie 2018 era instanţa supremă, celelalte cereri din contestaţie fiind accesorii şi depinzând de soluţia de lămurire a dispozitivului. Susţine că acţiunea având ca obiect contestaţie la executare a fost depusă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei şi a celorlalte acte de executare, prevăzut de art. 715 C. proc. civ., aplicabil în august 2018, cerere ce constituie act de întrerupere a prescripţiei, chiar dacă instanţa supremă nu era competentă să soluţioneze contestaţia la executare. Afirmă că, prin depunerea contestaţiei la 31 august 2018, când a luat cunoştinţă de adresa din 22 august 2018 a Înaltei Curţi, a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile socotit din 31 august 2018, când a încetat motivul care justifica depăşirea termenului de depunere a acţiunii la Judecătoria Bacău.

Având în vedere concluziile instanţei de fond din dosarul nr. x/2020, potrivit cărora contestaţia la executare este aceeaşi cu cea respinsă în calea de atac a apelului din dosarul nr. x/2018, revizuenta apreciază că a fost încălcată autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1200 din 18 iunie 2020, prin care Înalta Curte a reţinut că se consideră învestită cu o nouă contestaţie la executare, noutatea rezultând din cererea de repunere în termen formulată nu numai în baza adresei nr. x din 22 august, ci şi în baza deciziei nr. 931 din 19 decembrie 2019 a Tribunalului Bacău.

Susţine că nu se putea reţine autoritatea de lucru judecat în dosarul nr. x/2020 având în vedere că revizuenta avea dreptul ca, în termen de 6 luni de la pronunţarea deciziei civile nr. 931 din 19 decembrie 2019 în dosarul nr. x/2018, să formuleze o nouă cerere de repunere în termenul de exercitare a contestaţiei la executare, astfel încât prescripţia să poată fi considerată întreruptă prin cererea precedentă de repunere în termen.

2. Întâmpinarea

Prin întâmpinare, intimata Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. a invocat excepţia necompetenţei generale, materiale şi teritoriale a Înaltei Curţi, motivat de faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 510 alin. (1) teza I C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre, apreciind că instanţa competentă să soluţioneze cererea este Tribunalul Bacău, secţia I civilă.

Susţine că aprecierile revizuentei în sensul că încheierile de şedinţă din 7 aprilie 2021 şi 22 aprilie 2021, pronunţate în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Bacău, definitive prin decizia nr. 504 din 7 iulie 2022 a Tribunalului Bacău, ar fi contradictorii cu unele considerente din decizia Inaltei Curţi nr. 1200 din 18 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, nu conferă competenţa generală, materială şi teritorială a acestei instanţe întrucât această ultimă hotărâre este de declinare a competenţei, fiind pronunţată în primă instanţă şi nu în recurs.

Intimata a invocat şi excepţia nulităţii cererii având în vedere nedepunerea taxei judiciare de timbru prevăzute de art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, precum şi excepţia inadmisibilităţii, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, respectiv să fie vorba de hotărâri definitive potrivnice; hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, adică să fie o triplă identitate de părţi, obiect şi cauză; hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

3.1. Excepţia necompetenţei materiale

Cu titlu prealabil, referitor la normele procedurale incidente în cauză, Înalta Curte, în baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. ("Dispoziţiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare), conform cărora dispoziţiile acestui act normativ se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare, constată că sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, prin prisma cărora au fost pronunţate deciziile nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi decizia nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău – secţia I civilă, obiect al contestaţiei la executare, în care a fost pronunţată decizia nr. 1200 din 18 iunie 2020 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2020.

Sub un alt aspect, se reţine că intimata Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei supreme având în vedere motivarea excepţiei din cuprinsul întâmpinării, cu referire la dispoziţiile art. 510 alin. (1) teza I C. proc. civ., (art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865).

Potrivit art. 322 alin. (7) teza finală C. proc. civ. de la 1865 "Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. În cazul în care una dintre instanţe este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se judecă de această instanţă".

Având în vedere dispoziţiile legale precitate, precum şi faptul că decizia nr. 1200 din 18 iunie 2020, în raport de care se invocă autoritatea de lucru judecat, este pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2020, se reţine că revine instanţei supreme competenţa de soluţionare a cererii deduse judecăţii, excepţia de necompetentă materială urmând a fi respinsă.

3.2. Analiza admisibilităţii cererii de revizuire

Dispoziţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Astfel, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Motivele de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi impun, pentru fiecare în parte, îndeplinirea unor condiţii specifice de admisibilitate a cererii de revizuire.

Dispoziţii art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. reglementează motivul de revizuire determinat de existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Fundamentul ipotezei reliefate îl reprezintă autoritatea de lucru judecat şi presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci să existe tripla identitate de elemente - părţi, obiect şi cauză -, hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat.

Revizuirea pentru contradictorialitate de hotărâri poate fi solicitată dacă există două hotărâri ale căror dispozitive conţin prevederi de neconciliat care să se poată executa simultan, respectiv cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat.

În cauza pendinte, invocând incidenţa cazului de revizuire reglementat de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., revizuenta a solicitat anularea încheierilor din 7 aprilie 2021 şi 22 aprilie 2021, pronunţate de Judecătoria Bacău, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020 întrucât acestea încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1200 din 18 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.

Prin decizia nr. 1200 din 18 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020 a fost declinată, în favoarea Judecătoriei Bacău, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare ce vizează dosarul de executare nr. 189/2019 al BEJ B., formulată de contestatoarea A..

Urmare a soluţiei pronunţate de instanţa supremă, cauza a fost înregistrată, sub acelaşi număr de dosar, pe rolul Judecătoriei Bacău, la 21 august 2020.

Prin încheierea din 7 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. x/2020 s-a dispus amânarea pronunţării la 24 aprilie 2021, când instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei şi excepţia lipsei de interes a contestatoarei, invocată de intimată; a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de intimată, şi a respins cererea de repunere în termen şi contestaţia la executare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatele Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. şi Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica SA-Sucursala Bacău, pentru autoritate de lucru judecat.

Înalta Curte constată că hotărârile pretins contradictorii sunt pronunţate în acelaşi dosar, respectiv dosarul nr. x/2020, litigiu având ca obiect contestaţia la executare ce vizează dosarul de executare nr. 189/2019 al BEJ B., formulată de contestatoarea A., nefiind astfel îndeplinită una dintre condiţiile cumulative pentru a fi incidente dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., aceea ca hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva încheierilor din 7 aprilie 2021 şi 22 aprilie 2021 pronunţate de Judecătoria Bacău, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020.

În temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (1) din C. proc. civ., reţinând culpa procesuală a revizuentei, Înalta Curte o va obliga pe aceasta la plata sumei de 703,12 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia necompetenţei materiale, invocată de intimata Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A..

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva încheierilor din 7 aprilie 2021 şi 22 aprilie 2021 pronunţate de Judecătoria Bacău, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020.

Obligă pe revizuentă la plata sumei de 703,12 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 noiembrie 2022.