Failure to formulate statutory grounds of cassation for restitution of property following forced execution: Nullity of extraordinary appeal for re-argument of factual issues

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2022

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, la data de 26 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Dorohoi, restituirea bunurilor confiscate ilegal, în urma a două executări silite şi a publicaţiei de vânzare, în valoare de 1.240.600 RON.

Au arătat că solicită şi daune materiale şi morale de 100.000 euro.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 898 din data de 2 iulie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Dorohoi şi a respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Dorohoi, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă

Prin decizia civilă nr. 207 din data de 22 februarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 898 din data de 2 iulie 2021, pronunţate de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Consiliul Local al Municipiului Dorohoi.

II. Calea de atac exercitată în cauză

II.1. Cererea de recurs

Împotriva deciziei civile nr. 207A din data de 22 februarie 2022, pronunţate în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, au declarat recurs reclamanţii A. şi B..

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi, exprimându-şi nemulţumirea cu privire la soluţiile pronunţate în cauză, în esenţă, au susţinut că, în speţă, cele două executări silite, publicaţia de vânzare şi titlul executoriu sunt ilegale.

II.2. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Consiliul Local al Municipiului Dorohoi nu a depus întâmpinare.

II.3. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, sub nr. x/2020, la data de 6 mai 2022.

După efectuarea procedurilor de comunicare reglementate de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul art. 4711 alin. (6) din acelaşi act normativ, prin rezoluţia din data de 22 iulie 2022, s-a fixat termen de judecată, cu citarea părţilor în şedinţă publică, la data de 15 noiembrie 2022, termen la care, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare prin prisma excepţiei nulităţii recursului.

II.4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În condiţiile art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând excepţia nulităţii recursului prin raportare la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, recurenţii-reclamanţi nu au procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de lege şi nici nu au formulat susţineri care să poată fi circumscrise acestora, afirmaţiile făcute nereprezentând critici de nelegalitate formulate la adresa hotărârii atacate.

Astfel, susţinând că, în speţă, cele două executări silite, publicaţia de vânzare şi titlul executoriu sunt ilegale, recurenţii-reclamanţi au prezentat aspecte ce ţin de situaţia de fapt a cauzei, făcând trimitere la cele peste 400 de dosare civile şi penale, în care au calitatea de părţi, şi subliniind că este o minciună faptul că C. a fost înfiinţată în anul 1991, ca urmare a desfiinţării fostului CAP Dorohoi.

Ca atare, recurenţii-reclamanţi nu aduc critici concrete de nelegalitate hotărârii recurate, ci repun în discuţie aceleaşi chestiuni de fapt, reiterând cele invocate anterior în cauză, omiţând, pe de o parte, că obiectul recursului îl constituie decizia curţii de apel, iar, pe de altă parte, că instanţa de recurs nu poate stabili o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de către instanţele de fond.

O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei de apel.

Pot forma obiect al cercetării judecătoreşti în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecăţii în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, şi din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalităţii acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării unor motive de nelegalitate, grefate pe considerentele deciziei atacate, dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularilor căii de atac.

Prin urmare, Înalta Curte constată că nu se poate proceda la o încadrare a susţinerilor formulate prin cererea de recurs de către recurenţii-reclamanţi în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., precum şi că nu pot fi reţinute motive de casare de ordine publică, împrejurare de natură a determina incidenţa sancţiunii nulităţii recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de reclamanţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 207 din data de 22 februarie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 noiembrie 2022.