Jurisdiction for suspension of forced execution lies with the court that authorized execution despite debtor’s domicile change
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the Bucharest Sector 2 Court of Law has exclusive competence to adjudicate a request for the suspension of forced execution, overturning the lower court's declination of its own jurisdiction. The dispute arose when a creditor initiated an execution procedure based on a civil judgment, and a debtor filed a separate request to suspend the execution; the Bucharest court initially assumed competence citing a Supreme Court decision establishing the "uniqueness of the execution court," but later declined on the ground that it was not the debtor's domicile, while the Prahova County court also rejected the case, creating a conflict. The ICCJ determined that under Article 714(1) and Article 719(1) of the Code of Civil Procedure, the court that granted the authorization for forced execution retains jurisdiction over all subsequent incidents, including suspension requests, regardless of the debtor's current domicile. Relying on the mandatory interpretation in Supreme Court Decision No. 20/2021, which established that the authorization court is the single competent court for the entire execution process, the ICCJ ruled that the "uniqueness" principle applies a fortiori even in cases with a single debtor, thereby affirming the competence of the court that originally authorized the execution.
Legislator headnote
AI generatedart. 651 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 714 alin. (1) C. proc. civ, art. 517 alin. (4) C. proc. civ, art. 112 din C. proc. civ, art. 651 alin. (2) din C. proc. civ; Jurisdiction for suspension of forced execution lies with the court that authorized execution despite debtor’s domicile change: În raport de dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., s-a reţinut că domiciliul debitorului la data sesizării executorului judecătoresc, se afla în comuna Băneşti, sat Băneşti, nr. 652, jud. Prahova.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 21.07.2022 sub nr. de dosar x/2022, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul B., a solicitat anularea executării silite, precum şi suspendarea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 1254/2022 aflat pe rolul C..
II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin încheierea nr. 187 din 16.08.2022, Judecătoria Câmpina a disjuns capătul de cerere privind contestaţia la executare, urmând a fi format un nou dosar având ca obiect exclusiv contestaţie la executare, în dosarul cu nr. x/2022 urmând a fi soluţionată doar cererea de suspendare a executării.
A admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Câmpina, invocată prin întâmpinare de intimat şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de suspendare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
În motivare a reţinut că, prin încheierea din data de 08.06.2022 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, pronunţată în dosar nr. x/2022, şi prin încheierea din 22.06.2022, de îndreptare a erorii materiale strecurate in cuprinsul încheierii anterioare, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite în ceea ce priveşte creditorul B., cu referire la decizia civilă nr. 924 din 07.07.2021 pronunţată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2020, astfel că, în raport de decizia RIL nr. 20/2021 a instanţei supreme, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti este competentă să soluţioneze cauza.
Prin sentinţa civilă nr. 10347/05.09.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina şi, constatând ivit un conflict negativ de competenţă, s-a înaintat instanţei supreme cauza în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, această instanţă a considerat că nu este întrunită situaţia premisă care a stat la baza pronunţării deciziei RIL nr. 20/2021 a instanţei supreme, respectiv cea a pluralităţii de debitori, având în vedere că în cauză executarea silită vizează un unic debitor.
În raport de dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., s-a reţinut că domiciliul debitorului la data sesizării executorului judecătoresc, se afla în comuna Băneşti, sat Băneşti, nr. 652, jud. Prahova.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, pentru următoarele considerente:
Obiectul litigiului în legătură cu care s-a ivit prezentul conflict de competenţă îl constituie cererea de suspendare a executării silite declanşată în dosarul execuţional nr. x/2022 aflat pe rolul C., formulată de contestatoarea A..
Dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."
De asemenea, potrivit art. 719 alin. (1) din acelaşi cod, "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau al altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată."
Rezultă, din dispoziţiile legale evocate, că în procedura executării silite suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei la executare este de competenţa instanţei de executare, care, potrivit statuărilor cuprinse în Decizia nr. 20/2021 este judecătoria care a încuviinţat executarea silită.
Prin încheierea din data de 08.06.2022 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, pronunţată în dosar nr. x/2022, şi prin încheierea din 22.06.2022, de îndreptare a erorii materiale strecurate in cuprinsul încheierii anterioare, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite în ceea ce priveşte creditorul B., cu referire la decizia civilă nr. 924 din 07.07.2021, pronunţată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2020.
Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ. s-a stabilit "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.’’
În considerentele deciziei s-a statuat că "încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel."
Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cererii de suspendare a executării silite revine acestei instanţe.
De altfel, Decizia nr. 20/2021, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, care vizează contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu, este aplicabilă chiar a fortiori în cauza pendinte, în care există un singur debitor, întrucât principiul unicităţii instanţei de executare recunoscut de respectiva decizie nu este umbrit, contestat nici măcar din perspectiva aspectului pluralităţii de debitori cu pluralitatea lor de domicilii, aspect oricum nerelevant, potrivit algoritmului impus prin decizia în interesul legii menţionată.
Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 2 noiembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.