Cassation appeal for medical service restitution deemed null for failing to identify substantive legal violations

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova – secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 aprilie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Sănătate Prahova, solicitând instanţei, obligarea pârâtei să îi restituie suma de 41.490 RON, sumă ce reprezintă contravaloarea serviciilor medicale necesare însănătoşirii sale.

În drept, a invocat prevederile Legii nr. 95/2006, şi contractul- cadru de sănătate.

2. Hotărârea pronunţată de secţia a II-a Civilă, şi de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Prahova de declinare a competenţei

Prin încheierea de şedinţă de la 04 octombrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Prahova – secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civilă din cadrul Tribunalului Prahova.

3. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Prahova, în primă instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 3009 din data de 26.11.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Prahova – secţia I Civilă a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, ca neîntemeiată.

4. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în apel

Curtea de Apel Ploieşti – secţia I Civilă, prin decizia nr. 882 din 13 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 3009 din 26.11.2020, pronunţată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata- pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate Prahova.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, reclamanta A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., reiterând motivele de apel şi adăugând, punctual, susţinerile potrivit cărora instanţele nu au analizat decât probele care dau câştig de cauză pârâtei, că nu au admis să "se facă probe" care să arate că reclamanta are dreptate, că nu au dorit să se revină cu adresă la Ministerul Sănătăţii şi nu au avut în vedere Ghidul UE pentru Managementul Fibrilaţiei Atriale, "care este cartea de căpătâi a tratării acestei afecţiuni".

Concluzionează în sensul că ambele instanţe au considerat că este inechitabil ce se întâmplă, apoi resping cererea, iar instanţa de apel a interpretat strict în favoarea pârâtei normele de drept.

Recursul s-a înregistrat la 08.11.2021 pe rolul secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 3, care, prin decizia nr. 412 din 24.02.2022 a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a II-a civile a instanţei supreme, invocată din oficiu, declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I civile.

II.1. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât, acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, după data intrării în vigoare a acesteia.

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului secţiei I civile a instanţei supreme, învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 2 noiembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, dată la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, precum şi pe fondul cauzei.

III. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată de intimata-pârâtă Casa de Sănătate Prahova, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că se deduc judecăţii aceleaşi chestiuni asupra cărora s-a dat deja o dezlegare de către instanţa de apel; argumentele sunt redate într-o manieră identică cu motivele de apel, fără a expune critici care să conţină elemente de noutate şi de nelegalitate specifice căii extraordinare de atac, care să poată fi analizate de către instanţa de recurs. Singura referire la hotărârea recurată este una generică, în sensul că a interpretat strict în favoarea pârâtei normele de drept.

Pe de altă parte, prin memoriul de recurs se invocă formal dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.. Astfel, susţinerea că ambele instanţe au considerat că este inechitabil ce se întâmplă, apoi resping cererea, nu se constituie într-o critică de nelegalitate în sensul existenţei unor motive contradictorii sau străine de natura cauzei, iar, pe de altă parte, recurenta nu indică care sunt normele de drept material care au fost încălcate sau aplicate greşit.

Susţinerea recurentei din cuprinsul cererii de recurs, ce fac referire la faptul că instanţa de apel nu a avut în vedere Ghidul UE pentru Managementul Fibrilaţiei Atriale, nu vizează norme de drept material şi nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea şi analizarea în concret a dispoziţiilor legale de drept material pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Expunerea unor critici identice cu cele formulate la instanţele devolutive, într-o etapă procesuală distinctă şi restrictivă din acest punct de vedere cum este cea a recursului, fără a se indica în ce constă nelegalitatea soluţiei pronunţate de către instanţa de apel şi fără a se aduce argumente care să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., determină incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., care sancţionează cu nulitatea o astfel de abordare.

Mai mult, aspectele legate de modalitatea de administrare a probatoriului nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, fiind critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, fiind supuse analizei în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţilor, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea deciziei civile nr. 882 din 13 aprilie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă încadrarea criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează să constate nulitatea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 882 din 13 aprilie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 noiembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.