Eligibility for forced labor reparation benefits under Law 309/2002 despite imprecise service records
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal filed by the county pension authority, thereby upholding the lower court’s decision that ordered the authority to grant the claimant the specific benefits provided by Law No. 309/2002 for the period between 1954 and 1956. The dispute concerned a challenge to an administrative decision denying the claimant the status and benefits of a forced laborer who was conscripted into labor detachments during their mandatory military service; the claimant argued that their military service book confirmed their employment as a constructor used for forced labor, while the defendant contended the service was performed under the Ministry of Armed Forces rather than the General Directorate of Labor. The Court held that the records clearly indicated the claimant was used for labor during the relevant period and ruled that the imprecision of the evidence regarding the specific administrative framework did not preclude the application of the reparation regime, as Law No. 309/2002 is designed to compensate individuals who were subjected to forced labor instead of performing standard military service.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002, art. 312 C. proc. civ; Eligibility for forced labor reparation benefits under Law 309/2002 despite imprecise service records: Față de cele ce preced, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, sub nr. 783/A/2004, reclamantul P.T. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Dolj, să-i fie acordate drepturile ce i se cuvin pe perioada 28 ianuarie 1954 - 20 noiembrie 1956, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Reclamantul a solicitat să se anuleze hotărârea pârâtei, nr. 9370/2004, prin care i-a fost respinsă cererea privind acordarea acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în perioada 24 ianuarie 1954 - 20 noiembrie 1956 a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, situație ce se dovedește cu livretul militar și că greșit, comisia nu a constatat perioada respectivă, ca îndeplinind cerințele Legii nr. 309/2002.
Prin sentința civilă nr. 652 din 5 noiembrie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul P.T., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Dolj și a anulat hotărârea nr. 9370 din 20 februarie 2004, emisă de pârâtă. A constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pe perioada 28 ianuarie 1954 - 20 noiembrie 1956 și a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, să emită hotărâre prin care să acorde reclamantului P.T., aceste drepturi, începând cu data de 1 martie 2004.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că din livretul militar depus de reclamant, rezultă că în perioada 28 ianuarie 1954 - 20 noiembrie 1956, a fost „constructor”, fiind folosit la muncă și neavând calitatea de soldat în armată.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Dolj, care a motivat, în esență, că din livretul militar nu rezultă că petentul a satisfăcut stagiul militar la detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, ci la Ministerul Forțelor Armate.
Recursul este nefondat.
Se reține că din livretul militar depus de reclamant, rezultă că în perioada 28 ianuarie 1954 - 20 noiembrie 1956, acesta a fost „constructor”, fiind folosit la muncă.
Precaritatea evidențelor nu poate constitui cauză de pierdere a drepturilor conferite prin Legea nr. 309/2002, care se constituie în regim reparator pentru cei care, din diferite motive, au fost supuși în perioada tinereții, când trebuiau să satisfacă stagiul militar, la muncă, care avea caracter forțat.
Față de cele ce preced, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 652 din 5 noiembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2005.