Nullity of appeal against recusal order for failing to challenge stamp duty grounds and inadmissibility of appeal against final appellate decision

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

După deliberare, asupra cauzei de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin decizia nr. 105 din data de 09.11.2021, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2017, s-a respins cererea recurentului-reclamant A. de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv modul de interpretare a dispoziţiilor art. 416 alin. (3) C. proc. civ.

S-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de recurentul reclamant A. privitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 pct. 2 şi pct. 3, art. 75 pct. 4 din Legea 196/2018, art. 31 pct. 4, 5, 7 din Legea 241/2006.

S-a respins recursul declarat de recurentul reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 3281/18.05.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosar nr. x/2017 în contradictoriu cu intimatele pârâtele Asociaţia de Proprietari nr. 37 Tg-Jiu, B. S.R.L. şi S.C. C. S.A., ca nefondat.

Împotriva încheierii nr. 14 din data de 03.11.2021 şi a deciziei nr. 105 din 09.11.2021, pronunţate de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2017, a formulat recurs recurentul-reclamant A., criticându-le pentru nelegalitate.

2. Încheierea şi decizia pronunţate de Curtea de Apel Craiova

Prin încheierea nr. 10/02.02.2022 a Curţii de Apel Craiova – secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2017 s-a anulat cererea de recuzare a completului de judecată C3CIV, constituit din magistraţii D., E. şi F., formulată de petentul A., în dosarul nr. x/2017, ca insuficient timbrată.

Prin decizia nr. 113 din 10.02.2022 a Curţii de Apel Craiova – secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2017, s-a constatat nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii de recuzare nr. 14/3.11.2021, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosar nr. x/2017; s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamant împotriva deciziei civile subsecvente nr. 105/09.11.2021, pronunţată de Tribunalul Gorj; s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României; s-a respins cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva hotărârilor pronunţate de Curtea de Apel Craiova a declarat recurs recurentul A..

Prin cererea de recurs recurentul şi-a manifestat, pe larg, cu privire la modul de soluţionare a cauzei în diferitele faze procesuale.

Consideră că se impune admiterea recursului pentru a se respecta dreptul la un proces echitabil şi a anula soluţia de "constatarea recursului ca nul".

Susţine că sunt incidente dispoziţiile art. 488 pct. 1 C. proc. civ., întrucât instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, că excepţiile de neconstituţionalitate intră în competenţa instanţei de contencios constituţional, iar "chestiunile de drept" în competenţa ICCJ, conform art. 519 C. proc. civ., că instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti. Mai invocă dispoziţiile art. 488 pct. 5,6,7 şi 8 C. proc. civ.

Solicită să se constate că cererea de recuzare a fost greşit respinsă de C4CIV, cererea împotriva judecătorului D. fiind depusă şi pe suport de hârtie şi însoţită de taxa judiciară de timbru, instanţa neputând proba "independenţă şi imparţialitate". Completul C3CIV a fost alcătuit în proporţie de 2/3 din completul care s-a pronunţat în dosarul nr. x/2018 şi a comis "abuzuri" la momentul analizei cererii de recuzare impunând taxa de 50 RON pentru recurs, excepţie de neconstituţionalitate şi suspendarea dosarului la o zi după înregistrare.

Învederează faptul că a cerut completului să sesizeze 3 cazuri de neconstituţionalitate: art. 78 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 198/2018, art. 75 pct. 4 din Legea nr. 196/2018 şi art. 31 pct. 4, 5 şi 7 din Legea nr. 241/2006, însă instanţa a reţinut doar unul.

Arată că instanţa nu a respectat dreptul de acces la justiţie.

Intimata Asociaţia de Proprietari nr. 37 a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului declarat împotriva încheierilor de recuzare, pentru neîncadrare în motivele de nelegalitate, excepţia inadmisibilităţii recursului formulat împotriva deciziei nr. 113/2022 a Curţii de Apel Craiova, cu cheltuieli de judecată 600 RON, reprezentând onorariu de avocat.

4. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin rezoluţia din 07.09.2022 s-a stabilit termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 11.10.2022.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva încheierii de recuzare este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speţă, se constată că recursul declarat împotriva încheierii de recuzare nu conţine critici care să poată fi subsumate textului legal menţionat.

Prin apărările formulate, recurentul nu se raportează la considerentele de ordin procedural pentru care instanţa a respins cererea de recuzare, respectiv anulare pentru insuficienta timbrare, ci deduce judecăţii în prezenta cale extraordinară de atac aspecte privind conţinutul cererii de recuzare, în condiţiile în care instanţa nu a analizat motivele de recuzare, întrucât prioritară era chestiunea procedurală a timbrării. Cum această obligaţie nu a fost îndeplinită decât parţial de către titularul cererii de recuzare, instanţa a aplicat sancţiunea anulării cererii de recuzare ca insuficient timbrată, în conformitate cu dispoziţiile procedurale în materie.

Având în vedere că nu se aduc critici asupra argumentelor pentru care instanţa a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de recuzare, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., privind sancţiunea nulităţii pentru neîncadrarea în cazurile reglementate de art. 488 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii nr. 10 din 2 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia I civilă.

În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 113 din 10 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova – secţia I civilă, se constată următoarele:

Prin decizia nr. 113 din 10.02.2022 a Curţii de Apel Craiova – secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2017, s-a constatat nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii de recuzare nr. 14/3.11.2021, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosar nr. x/2017; s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamant împotriva deciziei civile subsecvente nr. 105/09.11.2021, pronunţată de Tribunalul Gorj; s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României; s-a respins cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin decizia civilă nr. 840 din 13 aprilie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017, s-a respins recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 113 din 10 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. A fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 75 pct. 3 din Legea nr. 196/2018 şi a fost obligat recurentul la plata sumei de 700 RON cheltuieli de judecată către intimata Asociaţia de Proprietari nr. 37.

Prin urmare, faţă de dispoziţiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ., cum recursul declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a fost deja soluţionat de către instanţa supremă, calea de atac pendinte, formulată de recurent împotriva aceleiaşi părţi a dispozitivului deciziei nr. 113 din 10 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova – secţia I civilă, apare ca fiind inadmisibilă.

În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii ale deciziei nr. 113 din 10.02.2022 a Curţii de Apel Craiova – secţia I civilă, se constată că acestea sunt dispoziţii definitive, hotărârea fiind pronunţată în soluţionarea unui recurs.

Prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din acelaşi cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

Din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătoreşti pronunţate în recurs sunt definitive şi nu sunt supuse căii de atac a recursului.

Ca atare, având în vedere prevederile legale anterior menţionate, această decizie, prin care instanţa a soluţionat cererea de recurs, este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată pe calea unui alt recurs.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecinţă, având în vedere cele anterior reţinute, fiind învestită cu judecata unei căii de atac neprevăzute de lege, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei nr. 113/10.02.2022 a Curţii de Apel Craiova, împrejurare faţă de care nu se mai impune analiza vreunor alte aspecte invocate în cauză.

Întrucât intimata a solicitat cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 1000 RON, pe care le-a dovedit cu chitanţa aflată la fila x şi raportat la soluţia ce se va da căii de atac, Înalta Curte reţine că recurentul este parte căzută în pretenţii conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât va fi obligat la plata acestor cheltuieli în favoarea părţii care le-a solicitat, respectiv intimata Asociaţia de Proprietari nr. 37.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii nr. 10 din 2 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia I civilă.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 113 din 10 februarie 2022 a Curţii de Apel Craiova – secţia I civilă.

Obligă pe reclamantul A. la plata sumei de 600 RON către intimata Asociaţia de Proprietari nr. 37, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2022.