Guarantee dispute settled by judicial transaction confirmed on appeal; 50,000 euro paid in full satisfaction.

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea la data de 06.10.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B. şi C., solicitând obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 770.300 RON actualizată cu dobânda legală de la momentul introducerii cererii şi până la momentul plăţii efective, din care 3.000 RON cu titlul de preţ, 767.000 RON spor de valoare teren şi 300 RON cheltuieli contract, conform obligaţiei de garanţie a solvabilităţii debitorului cedat D..

Prin sentinţa civilă nr. 621 din 05 octombrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Vrancea – secţia civilă a constatat nulitatea absolută a contractului de cesiune încheiat la data de 19.10.2011 între pârâţii B. şi C., în calitate de cedenţi, şi reclamantul A., în calitate de cesionar; a respins, ca neîntemeiată, acţiunea în pretenţii formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii B. şiPavăl Ionica; a respins, ca rămasă fără obiect, cererea reconvenţională formulată de pârâţii-reclamanţi B. şi C.; a obligat reclamantul A. să plătească pârâţilor B. şi C. cheltuieli de judecată în cuantum de 2.000 RON, reprezentând onorariu de avocat.

Prin decizia civilă nr. 37 A din 05 martie 2018, Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă a admis apelurile civile declarate de reclamantul-pârât A. şi de pârâţii-reclamanţi B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 621/05.10.2017 a Tribunalului Vrancea; a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că a înlăturat dispoziţia privind constatarea nulităţii absolute a contractului de cesiune încheiat la data de 19.10.2011 între pârâţii-reclamanţi B. şi C., în calitate de cedenţi şi reclamantul-pârât A., în calitate de cesionar; a admis cererea reconvenţională şi a constatat nulitatea absolută a clauzei "(...) garantând pe cesionar pentru solvabilitatea debitorului cedat până la concurenţa obiectului cesiunii"; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate şi a înlăturat din cuprinsul acesteia dispoziţiile contrare prezentei decizii; a obligat pe apelantul-reclamant să plătească apelanţilor-pârâţi suma de 2.500 RON cheltuieli de judecată în apel.

Prin decizia nr. 2249 din 03 decembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 37A din 05 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă, pe care a casat-o, şi a trimis cauza, spre o nouă judecată, aceleiaşi instanţe.

Prin decizia civilă nr. 1 A din 19 ianuarie 2021, Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanţii-pârâţi B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 621/05.10.2017, pronunţată de Tribunalul Vrancea; a admis apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva aceleiaşi sentinţe; a schimbat în tot hotărârea apelată; a respins, ca nefondată, cererea reconvenţională formulată de pârâţii B. şi C. în contradictoriu cu reclamantul A.; a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii B. şi C.; a obligat pe pârâţi, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 770.300 RON cu titlu de garanţie faţă de cesionar pentru solvabilitatea debitorului cedat; a obligat pe pârâţii, în solidar, la plata către reclamant, a dobânzii legale, calculate de la data introducerii cererii de chemare în judecată, 06.10.2016, şi până la data plăţii efective a debitului în sumă de 770.300 RON; a obligat pe intimaţii pârâţi B. şi C. la plata către apelantul reclamant a sumei de 5.654 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxa judiciară de timbru.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 1 A din 19 ianuarie 2021, Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă au declarat recurs pârâţii B. şi C., criticând soluţia pentru nelegalitate.

3. Procedura de filtru

Prin încheierea din 8 februarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost admis în principiu recursul, fixându-se termen de judecată, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, la data de 3 mai 2022.

Prin încheierea din 22 martie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cauza a fost amânată în vederea încheierii unei tranzacţii între părţi.

La data de 3 mai 2022 a fost depusă la dosar tranzacţia încheiată între părţi, iar cauza a fost amânată pentru a se emite adresă către BNP E. cu solicitarea de a preciza instanţei natura juridică a încheierii nr. 5 din 2 mai 2022 a aceluiaşi notar, în sensul dacă este o încheiere de legalizare de semnătură sau o încheiere de autentificare. Totodată, s-a dispus înfăţişarea în persoană a părţilor.

La data de 23 septembrie 2022 BNP E. a precizat că încheierea nr. 5 din 2022 este una de legalizare de semnătură a părţilor, iar în ceea ce priveşte temeiul juridic indicat în cuprinsul încheierii, şi anume art. 12 lit. b) din Legea nr. 36/1995, acesta este rezultatul unei erori materiale, temeiul juridic real fiind art. 12 lit. e) din actul normativ.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată următoarele:

La termenul de judecată din data de 3 mai 2022 recurenţii-pârâţi B. şi C. au învederat instanţei că între părţile litigante a intervenit o tranzacţie, cuprinsă în încheierea nr. 5 din 2 mai 2022 a BNP E..

Înalta Curte, observând că între părţi a intervenit un contract de tranzacţie şi că prin acesta părţile au tranzacţionat cu privire la stingerea litigiului pendinte, urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 438 C. proc. civ.

Astfel, dispoziţiile art. 438 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "Părţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească tranzacţia lor".

Nu poate fi reţinută propunerea apărătorului recurenţilor-pârâţi în sensul că manifestarea de voinţă a reclamantului intimat din cuprinsul tranzacţiei încheiate între părţi valorează renunţarea acestuia la formularea cererii de chemare în judecată, deoarece reclamantul a arătat, întrebat fiind de instanţa de recurs, că renunţarea sa la judecata acţiunii este condiţionată de garanţia că nu i se va cere restituirea sumei de 50.000 euro, pe care a primit-o în temeiul tranzacţiei.

Or, actul de dispoziţie al renunţării la judecată nu poate fi condiţionat de factori exteriori, astfel încât se apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele art. 406 C. proc. civ.

Cu privire la soluţia ce urmează a fi pronunţată, se reţine că, deşi prevederile art. 497 C. proc. civ. limitează soluţiile ce pot fi pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la respingerea recursului, respectiv la admiterea sa şi casarea deciziei atacate cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la instanţa de apel (sau după caz, la prima instanţă), în ipoteza de faţă se impune ca prin hotărârea instanţei de recurs să se dea curs solicitării părţilor de stingere a litigiului.

În acest sens pledează dispoziţiile art. 462 C. proc. civ., care trimit în mod expres la procedura prevăzută de art. 438-441 C. proc. civ., care se aplică în mod corespunzător.

O soluţie în care o atare aplicare corespunzătoare să dea curs limitării cuprinse în art. 497 C. proc. civ. (prin casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei la instanţa de apel pentru a se lua act de tranzacţia părţilor) este apreciată ca fiind în neconcordanţă cu scopul legiuitorului – de a pune la îndemâna părţilor instrumente eficiente pentru a stinge litigiul chiar şi în faţa instanţelor de control judiciar.

De altfel, art. 462 C. proc. civ. nu distinge în funcţie de identitatea instanţei învestită cu calea de atac care poate să dea curs solicitării părţilor de a se lua act de tranzacţie, astfel încât, văzând şi art. 496 C. proc. civ., urmează a fi admis recursul declarat de pârâţii C. şi B. împotriva deciziei nr. 1 A din 19 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă, se va casa decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 621 din 5.10.2017 pronunţată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. x/2016, iar pe fond se va lua act şi se va consfinţi învoiala părţilor cuprinsă în tranzacţia cuprinsă în încheierea nr. 5 din 2 mai 2022 emisă de BNP E., al cărei conţinut este redat în dispozitivul deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâţii C. şi B. împotriva deciziei nr. 1 A din 19 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi – secţia I civilă.

Casează decizia recurată, precum şi sentinţa civilă nr. 621 din 5.10.2017 pronunţată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. x/2016, iar pe fond:

Ia act şi consfinţeşte învoiala părţilor cuprinsă în încheierea nr. 5 din 2 mai 2022 emisă de BNP E., cu următorul conţinut:

"Subsemnaţii:

1. A.,

2. B.,

3. C., am hotărât încheierea următoarei tranzacţii pentru stingerea litigiului dintre noi, ce face obiectul Dosarului nr. x/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel:

Noi, B. şi C., declarăm că achităm numitului A., suma de 50.000 euro, până la data de 03.05.2022, prin virament bancar, din contul nr. x deschis pe numele-B., la F. S.A., în contul nr. x, deschis pe numele A., la F. S.A., reprezentând garanţia faţă de acesta pentru solvabilitatea debitorului cedat D., stabilită conform deciziei civile nr. l/A pronunţată în data de 19.01.2021 de către Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Subsemnatul A., declar că primesc de la numiţii B. şi C., suma de 50.000. euro (cincizecimiieuro), în contul meu nr. x, deschis la F. S.A., pentru a stinge obligaţia acestora de a-mi achita suma de 770.300 RON şi a dobânzii legale ce reprezintă garanţia faţă de subsemnatul pentru solvabilitatea debitorului cedat D., stabilită conform deciziei civile nr. l/A pronunţată în data de 19.01.2021 de către Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Eu, A., declar că nu mai am pretenţii pentru diferenţa de sumă de la 770.300 RON, la suma de 50.000 euro, respectiv pentru dobânda legală şi cheltuielile de judecată.

Noi, părţile prezentei tranzacţii, declarăm că nu mai avem nicio pretenţie de nicio natură, prezentă sau viitoare în legătură cu litigiul ce face obiectul dosarului mai sus menţionat, urmând ca această tranzacţie să fie depusă la orice instituţie interesată.

Tehnoredactat de părţi în 4 exemplare, astăzi, 02.05.2022".

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2022.