Inadmissible revision for alleged violation of res judicata when the appellate court expressly examined the prior decisions' preclusive effect

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 28.01.2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă, revizuenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata S.C. Complex Hotelier S.A., revizuirea deciziei nr. 758 din 20 decembrie 2021 a Tribunalului Bacău – secţia I civilă, pronunţate în dosarul nr. x/2019, susţinând că prin această hotărâre s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 46/13.05.2010 a Curţii de Apel Bacău şi a deciziei nr. 1447/20.11.2017 a aceleiaşi instanţe.

În motivarea cererii, revizuenta a arătat că problema proprietăţii spaţiului a fost lămurită definitiv în dosarele nr. x/2013 şi nr. y/2008 în care s-au pronunţat cele două decizii în cauzele având ca obiect revendicare şi evacuare.

Susţine că subzistă autoritatea/puterea de lucru judecat a deciziei nr. 1447/2017 a Curţii de Apel Bacău, prin care instanţa a statuat cu privire la dreptul său de proprietate, indicând în mod expres în motivare faptul că "o transcriere poate fi rectificată prin acţiunea de carte funciară".

Intimata a depus întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire, arătând, în esenţă, că nu există autoritate de lucru judecat în privinţa hotărârilor invocate.

Examinând decizia civilă ce se cere a fi revizuită prin raportare la dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

- existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie contradictorii;

- hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite;

- cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat;

- hotărârile să fie date în dosare diferite;

- în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei;

- să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

În cauza de faţă se invocă efectul pozitiv a două hotărâri anterioare, pronunţate în alte litigii purtate între părţi, efect reglementat de art. 430 alin. (2) şi respectiv art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

Prin aceste prevederi legale legiuitorul a consacrat în mod explicit şi efectul pozitiv al lucrului judecat, prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecăţii în mod incidental şi dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, este înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită, contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părţi (res iudicata pro veritate habetur).

Din lucrările dosarului rezultă că cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului în care s-a pronunţat decizia atacată cu revizuire a fost formulată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, act normativ prin care dispoziţiile art. 513 alin. (4) C. proc. civ. au fost modificate prin menţionarea expresă a încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, astfel încât sub imperiul noii reglementări, spre deosebire de cea anterioară, revizuirea întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ. poate privi şi încălcarea efectului pozitiv al lucrului judecat.

De aceea, se poate proceda la analiza admisibilităţii revizuirii prin prisma acestor prevederi legale, aplicabile cauzei.

În cauza soluţionată prin decizia atacată cu revizuire, în dosarul nr. x/2019, instanţa de fond a fost învestită cu mai multe cereri: plângerea împotriva unei încheieri de reexaminare date de registratorul de carte funciară (respinsă ca neîntemeiată), rectificarea cărţii funciare nr. x care menţionează că proprietar al spaţiului de 250 mp din Bacău, strada x, situat la parterul B., este pârâta S.C. C. S.A. (cerere respinsă de judecătorie) şi evacuarea din acest spaţiu a aceleiaşi pârâte (cerere admisă).

Tribunalul Bacău a respins apelul reclamantei declarat împotriva hotărârii primei instanţe – care privea soluţia dată cererii de rectificare – şi a admis apelul pârâtei, respingând cererea de evacuare.

În speţă, revizuenta invocă încălcarea de către această ultimă instanţă a efectului pozitiv, respectiv a autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 46/13.05.2010 a Curţii de Apel Bacău, pronunţată în dosarul nr. x/2008, hotărâre prin care s-a admis cererea reconvenţională formulată de pârâta A. şi s-a dispus evacuarea S.C. C. S.A. din spaţiul în suprafaţă de 250 mp situat în incinta B., cu argumentarea că acesta din urmă a fost din anul 1992 chiriaş în acest spaţiu, că reclamanta A. a deţinut spaţiul din anul 1978 ca proprietar, astfel că, faţă de încetarea dreptului de folosinţă justificat anterior de S.C. C. S.A., se impune evacuarea acestuia.

Cu privire la această decizie, prin decizia nr. 432/30.05.2017 a Tribunalului Bacău, definitivă, pronunţată în cadrul unei contestaţii la executare, s-a constatat împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită şi pierderea titlului executoriu.

S-a mai invocat prin cererea de faţă şi autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1447/20.11.2017 a Curţii de Apel Bacău, pronunţată în dosarul nr. x/2013; cauza a avut ca obiect o cerere de revendicare a aceluiaşi spaţiu (cu privire la care în cauza pendinte s-a cerut rectificarea cărţii funciare) formulată de S.C. C. S.A. în contradictoriu cu revizuienta; cererea de revendicare imobiliară a fost respinsă cu caracter definitiv, cu argumentul că în realitate A. este proprietarul spaţiului şi nu reclamantul C. S.A..

În considerentele deciziei atacate cu revizuire, Tribunalul Bacău a reţinut că susţinerile reclamantei referitoare la autoritatea de lucru judecat a hotărârilor anterioare nu pot fi primite, "solicitarea reclamantei de rectificare a înscrierilor din cartea funciară întemeindu-se pe decizia nr. 1447/20.11.2017 decizie prin care însă instanţa nu s-a pronunţat în sensul desfiinţării titlului pârâtei (protocolul de divizare) în baza căruia aceasta şi-a intabulat dreptul de proprietate ci doar a menţinut soluţia de respingere a acţiunii în revendicare formulată de S.C. Complex Hotelier S.A. (intimata-pârâtă din prezenta cauză) în calitatea de reclamant în contradictoriu cu A. (apelanta-reclamantă din prezenta cauză) în calitate de pârâtă. Pe cale de consecinţă, chiar dacă în considerentele deciziei mai sus amintite s-au făcut statuări cu privire la calitatea de proprietar a apelantei-reclamante, atât timp cât nu există o hotărâre judecătorească definitivă prin care titlul pârâtei să fie desfiinţat, acţiunea reclamantei de rectificare carte funciară este neîntemeiată, cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă".

Faţă de aceste considerente, tribunalul, prin decizia a cărei revizuire se solicită a constatat că "titlurile părţilor au fost analizate şi s-a stabilit cu putere de lucru judecat că apelanta-reclamantă este proprietară, însă nicio instanţă nu s-a pronunţat asupra restituirii bunului în cadrul unei acţiuni în revendicare promovată de reclamantă, singura care a formulat o astfel de acţiune fiind intimata-pârâtă, acţiune care însă a fost respinsă".

În argumentarea raţionamentului reţinut mai sus, instanţa de apel a reţinut că decizia nr. 46/13.05.2010 a Curţii de Apel Bacău, prin care se admisese deja cererea de evacuare nu a fost pusă în executare de A. în termenul general de prescripţie, iar prin decizia nr. 1447/20.11.2017 a Curţii de Apel Bacău, acţiunea în revendicare formulată de către S.C. C. S.A. a fost respinsă, statuându-se cu privire la calitatea de proprietar al spaţiului în litigiu a A., ceea ce nu împiedică revizuenta de faţă la formularea unei acţiuni în revendicare.

Cum s-a notat mai sus, la enumerarea cerinţelor de admisibilitate ale cererii de faţă, cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ. (art. 322 pct. 7 în vechiul C. proc. civ.), s-a arătat în mod constant în doctrină şi în jurisprudenţă că între cerinţele de admisibilitate a cererii se găseşte şi aceea ca autoritatea de lucru judecat (în cauza de faţă efectul pozitiv al lucrului judecat) să nu se fi invocat sau, dacă a fost invocat, să nu fi fost examinat de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată cu revizuire.

În argumentarea acestei condiţii s-a arătat că instanţa de retractare nu se poate transforma într-o instanţă de reformare, care să realizeze un control judiciar al hotărârii atacate cu calea de atac a revizuirii; de aceea, în prezenţa invocării autorităţii de lucru judecat şi a examinării acesteia de către instanţa care a pronunţat hotărârea atacată, cererea de revizuire nu poate fi primită.

În acest context, întrucât dezlegările date prin deciziile civile invocate ca având autoritate de lucru judecat în sens pozitiv au făcut obiectul judecăţii în dosarul în care s-a pronunţat decizia ce se solicită a fi revizuită, iar instanţa care a pronunţat hotărârea atacată cu revizuire a examinat expres limitele în care cele două hotărâri anterioare produc efecte şi, deci, efectul pozitiv al lucrului judecat ce se invocă prin prezenta cerere de revizuire, nu se poate pretinde din nou valorificarea lor prin intermediul revizuirii.

O atare verificare ar îmbrăca forma unei cenzuri de legalitate a soluţiei astfel pronunţate; or, instanţa de revizuire nu poate, raportat la dispoziţiile legale invocate, să efectueze un control judiciar asupra dezlegării date respectivei chestiuni a autorităţii de lucru judecat de către cea de-a doua instanţă în faţa căreia s-a invocat acest aspect.

Faţă de considerentele expuse, constatând că cerinţele de admisibilitate mai sus enumerate au caracter cumulativ şi cel puţin una dintre ele nu este îndeplinită, rezultă că nu este utilă cauzei analiza celorlalte cerinţe; în consecinţă, în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 758 din 20 decembrie 2021 a Tribunalului Bacău – secţia I civilă, pronunţate în dosarul nr. x/2019.

Văzând şi culpa procesuală a părţii care a pierdut procesul, în raport de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a obliga pe revizuentă la plata sumei de 5.181,13 RON către intimata S.C. Complex Hotelier S.A., cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform documentelor justificative depuse la dosarul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 758 din 20 decembrie 2021 a Tribunalului Bacău – secţia I civilă, pronunţate în dosarul nr. x/2019.

Obligă pe revizuentă la plata sumei de 5.181,13 RON către intimata S.C. Complex Hotelier S.A., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2022.