Peremption of constitutional unconstitutionality petition due to lack of trial in absentia request

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă s-a înregistrat, la 8 iulie 2019, cererea de recurs formulată de revizuenta A. împotriva sentinţei civile nr. 41/Fcc din 22 aprilie 2019 a Curţii de Apel Braşov – secţia civilă.

Prin încheierea din 27 februarie 2020 s-a dispus suspendarea judecăţii recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., faţă de lipsa părţii, precum şi de împrejurarea că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin încheierea din 5 noiembrie 2020 măsura suspendării recursului a fost menţinută în conformitate cu dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

În cadrul dosarului nr. x/2019, având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 41/Fcc din 22 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Braşov – secţia civilă, recurenta A. a formulat, la 4 noiembrie 2020, cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi art. 634 alin. (2) C. proc. civ., formându-se dosarul asociat nr. x/2019

Prin rezoluţia din 5 noiembrie 2020 s-a stabilit termen de judecată la 14 ianuarie 2021, care a fost preschimbat la 28 ianuarie 2020 prin încheierea din 18 decembrie 2020.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2019 s-a dispus suspendarea judecăţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi art. 634 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 27 iulie 2021, petenta A. a comunicat cerere de repunere pe rol a cauzei, iar prin încheierea din 18 noiembrie 2021 a fost menţinută măsura suspendării judecăţii cauzei, în condiţiile în care partea nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Petenta a declarat recurs împotriva încheierii din 18 noiembrie 2021, respins prin decizia nr. 121 din 23 mai 2022 pronunţată de Completul de 5 judecători al instanţei supreme.

La 16 mai 2022, petenta A. a comunicat cerere de repunere pe rol a cauzei în dosarul nr. x/2019.

Potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., cauza a primit termen 6 octombrie 2022 pentru a se discuta cererea de repunere pe rol, precum şi excepţia de perimare.

Asupra excepţiei de perimare a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

Alin. (2) al aceluiaşi text de lege dispune că termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă, iar alin. (3) prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.

În sensul prevederilor legale anterior redate, perimarea reprezintă o sancţiune ce se răsfrânge asupra întregii activităţi judiciare, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului dedus judecăţii.

Perimarea operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.

Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel încât acesta se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.

În litigiul pendinte, se constată că partea, legal citată, nu s-a prezentat în instanţă la termenul din 28 ianuarie 2021, stabilit pentru judecarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, termen la care, constatându-se că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii. De asemenea, Înalta Curte reţine că petenta nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin niciun act procedural efectuat în cauză, respectiv cererea de recurs ce formează obiectul dosarului nr. x/2019, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi cererile de repunere pe rol.

Drept urmare, Înalta Curte constată că termenul de perimare de un an prevăzut de lege a început să curgă la data pronunţării încheierii de suspendare a judecăţii, împlinindu-se la 28 iulie 2021.

În ceea ce priveşte cererea de repunere pe rol formulată la 27 iulie 2021 de petenta A., Înalta Curte reţine că aceasta nu are efect întreruptiv de perimare în sensul prevăzut de dispoziţiile art. 417 C. proc. civ., potrivit cu care perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes. Aceasta, deoarece actul de procedură întrerupător de perimare trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru întocmirea sa valabilă şi să aibă ca scop repunerea pe rol în vederea judecării cauzei. Or, cererea de repunere pe rol în absenţa unei cereri de judecată în lipsă nu poate constitui un act de procedură valabil, căruia să i se recunoască efectul de întrerupere a termenului de perimare, în condiţiile în care instanţa a dispus suspendarea voluntară a procesului în cazul reglementat de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării, respectiv, cauza a rămas în nelucrare din culpa părţii în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării (28 ianuarie 2021) şi până la data cererii de repunere pe rol a cauzei (16 mai 2022) trecând mai mult de 6 luni, timp în care partea nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecăţii şi nici nu a făcut dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.

Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părţii pe perioada prevăzută de lege, Înalta Curte constată că a operat sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi art. 634 alin. (2) C. proc. civ. fiind perimată de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi art. 634 alin. (2) C. proc. civ., formulată de petenta A..

Cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2022.